„Mă preocupă mai mult concepția și ideile” - interviu cu Pat METHENY

Publicat în Dilema Veche nr. 401 din 20-26 octombrie 2011
„Mă preocupă mai mult concepția și ideile”   interviu cu Pat METHENY jpeg

Este unul dintre cei mai de succes, mai aclamaţi, mai influenţi şi mai premiaţi chitarişti de jazz din istorie. Din 1979 şi pînă în prezent, Pat Metheny (n. 1954) a înregistrat cîteva zeci de albume de progresiv/ fusion/latin jazz, pentru care a primit aproape douăzeci de premii Grammy. Împreună cu basistul Larry Grenadier şi cu toboşarul Bill Stewart, Pat Metheny va susţine primul său concert în România pe 25 octombrie la Sala Palatului.

Cînd aţi ascultat prima dată albumul lui Miles Davis Four and More aţi mărturisit că a fost ca şi cum cineva a aprins lumina în cameră şi tot ce aţi făcut de atunci încoace a fost să exploraţi acea cameră. Nu v-aţi rătăcit niciodată?

Pentru mine acea cameră a fost un loc fantastic, primitor şi infinit de intrigant. Nu, nu m-am rătăcit, ba mai mult, am trăit în acea cameră toţi aceşti ani. 

Aţi spun cîndva că nu vă gîndiţi la dvs. ca la un chitarist, chitara fiind doar un instrument la care cîntaţi pentru a transforma ideile în sunet. Totuşi, de ce aţi ales chitara, şi nu trompeta tatălui sau pianul, la care continuaţi, de fapt, să compuneţi?  

Asta s-a întîmplat din motive culturale. Am ales chitara datorită Beatles-ilor şi a felului în care acest instrument a produs prima impresie în creierul băiatului de opt ani care eram, o impresie al cărei efect l-am simţit în tot acest timp. Şi îmi place chitara. Pentru mine este un instrument atractiv fiind atît de nedefinit. Dacă spui cuvîntul „chitară“ în faţa a cincizeci de oameni, vei produce cincizeci de imagini diferite în minţile lor. Însă încă mai gîndesc în maniera trompetei şi, cum ai zis şi tu, continui să scriu la pian, aşa că aceste instrumente fac şi ele parte din conştiinţa mea. Dar ideile sînt la fel, indiferent că sînt exprimate cu ajutorul trompetei, al chitarei sau al pianului. Mă preocupă mai mult concepţia şi ideile decît un instrument anume. 

Încă mai credeţi că ne aflăm în mijlocul unei planetare celebrări a prostiilor muzicale şi că lucrurile cu adevărat valoroase sînt ignorate de cultura actuală?

Cred că notele bune se comercializează într-o monedă atemporală care rezistă dincolo de módele culturale. 

Ce e însă cu adevărat valoros pentru dvs.?

Să cînt cît pot eu de bine încercînd să ating acele note bune.

Cînd tinerii muzicieni vă cer sfaturi, le spuneţi să cînte în trupe unde ei să fie cei mai slabi instrumentişti. De ce?

Pentru că înveţi mai bine dacă eşti înconjurat de muzicieni care ştiu mai multe decît tine, care au mai multă experienţă decît tine, care sînt mai înţelepţi decît tine... Iar asta funcţionează şi dincolo de muzică. 

Dvs. sînteţi cel mai slab muzician în grupurile în care cîntaţi?

Pe măsură ce am îmbătrînit, a devenit tot mai greu pentru mine să fiu mereu cel mai slab muzician din grup. Dar eu tot încerc. 

Creaţi sau descoperiţi muzica?

Bună întrebare! Tu ai creat ideea acestei întrebări sau ai descoperit-o? E acelaşi lucru.

Nevoia de idei şi concepte noi 

Spuneţi că încă exersaţi foarte mult şi că simţiţi că muzica nu poate fi grăbită, trebuie doar să vă trăiţi viaţa, să lăsaţi evenimentele să hrănească şi să inspire muzicianul din dvs. Înseamnă asta, automat, că muzica dvs. devine tot mai bună?

Cînd am început să fac înregistrări, cîntam la chitară doar de cîţiva ani. Dar acum mă apropii de 45 de ani de cînd cînt la acest instrument. „Mai bun“ este un cuvînt greu de cuantificat, dar ştiu cu siguranţă mai multe lucruri, din şi din afara muzicii, decît ştiam cînd m-am apucat de cîntat. Cred că experienţa vieţii şi experienţa cîntatului sînt aproape întotdeauna un beneficiu pentru orice muzician. Cred că aşa a fost şi pentru mine. 

„Acum nu mai sînt interesat să descopăr noi teritorii, vreau să explorez ceea ce deja am descoperit“, aţi declarat cîndva. Care ar fi diferenţa dintre a descoperi şi a explora în muzică?

Cred că am zis asta acum cîţiva ani. Acum sînt din nou interesat să descopăr noi teritorii. Aceste fluxuri şi refluxuri sînt cauzate de timp. Simt că există încă multe lucruri pe care nu le-am făcut şi pe care le-aş putea face. Proiectul Orchestrion, spre exemplu (n.red. – un album pe care Pat Metheny cîntă împreună cu o „orchestră“ de instrumente programate tot de el), se înscrie în această categorie. Cred că avem nevoie cu toţii să încercăm mai multe idei şi concepte noi. 

Aţi declarat la un moment dat că inspiraţia dvs. vine din surse disparate, precum sunetele străzii din Miami sau din culorile tablourilor lui Paul Klee, şi că încercaţi să cîntaţi „ideile din cap“.Este acesta motivul pentru care uneori chitara dvs. nu sună deloc ca o chitară? Ascultaţi şi muzică făcută pe computer, cu software şi alte device-uri electronice?

Computerele au făcut parte şi au însemnat mult în viaţa mea de muzician în ultimii treizeci de ani. Totuşi, computerele sînt doar o unealtă dintr-o largă paletă de posibilităţi. Inspiraţia poate ajunge la mine în diferite forme şi trebuie să fiu mereu acordat cu ceea ce se întîmplă în jurul meu, pentru a fi pregătit atunci cînd vine. La final, indiferent că se manifestă prin căile chitarei acustice sau printr-un sintetizator, o idee bună rămîne o idee bună şi va avea o viaţă lungă pe măsura valorii ei. 

Recentul dvs. album What’s It All About este o colecţie de cîntece care v-au marcat ca adolescent. Totuşi, de ce un album de cover-uri? Este vorba de acel „cover power“, este un tribut, un fel de a re-crea inspiraţia originală? Este acesta un trend, dat fiind că şi Herbie Hancock, şi Santana, şi Nguyên Lê, şi Bill Frisell au scos anul acesta tot albume de cover-uri?

După 40 de albume cu compoziţii originale, am realizat că niciodată n-am înregistrat muzica altora. Multe dintre aceste cîntece le-am iubit încă dinainte de a deveni muzician. Mi s-a părut un subiect care merita abordat. 

Aţi cîştigat 17 premii Grammy; cît de important este acest tip de recunoaştere pentru dvs.?

Mi-aş fi dorit să fi obţinut mai mult de pe urma acestor premii în sensul satisfacţiei sau al sentimentului succesului. Bineînţeles că este cît se poate de plăcut să fi astfel premiat de către semenii tăi, dar de fiecare dată m-am întors imediat să lucrez la proiectul pe care-l aveam în desfăşurare în momentul respectiv. Însă cred că îmi pasă destul de mult dacă te corectez şi-ţi spun că, de fapt, am primit 18 premii, nu 17. 

Susţineţi mai mult de 200 de concerte pe an. Ce vă (mai) motivează să faceţi asta? Nu obosiţi niciodată de atîta muzică?

Acum cînt mai puţin. Am trei copii şi chiar nu-mi place să fiu atîta plecat de acasă. Îmi place să cînt. Întotdeauna mă amuză să cînt, nu mă plictisesc şi nu obosesc niciodată. Îmi doresc doar să cînt la fel de mult fără să fiu departe de familie. Asta e singura parte negativă a chestiunii. 

Aţi făcut orchestraţia unei compoziţii de pe primul album solo al lui Magnus Öström; ce credeţi despre valul jazzului scandinav? Poate jazzul american ţine pasul cu creativitatea actuală a jazzului european?

Nu prea-mi pasă cine de unde este, dacă este bărbat sau femeie, alb sau negru, din Scandinavia sau cine ştie de unde. De fiecare dată cînd ascult oameni care cîntă bine acela este pentru mine un moment minunat. Totuşi, centrul jazzului este încă New York-ul. Există grupuri de talente individuale ici şi colo, în America şi în diferite locuri din lume, dar este foarte rar ca cineva, care nu a petrecut un timp semnificativ în New York la un moment dat în cariera lui, să facă mari paşi în această muzică. Nu sînt încă sigur de ce se întîmplă asta, dar mă bazez pe ultimii 80 de ani ale căror rezultate sînt de netăgăduit. Şi, de vreme ce respect şi sînt interesat de mulţi dintre muzicienii din afara Statelor, cu care am şi colaborat într-un fel sau altul, nu mă simt deloc în postura celui care trebuie să prindă ceva din urmă.

a consemnat Marius CHIVU

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: „Povestea Casei Paleologu”, un eseu despre educație
Editura Fundației Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectuală semnată de Theodor Paleologu și, totodată, un eseu despre educație și un manifest pentru inițiativele independente în acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semnează un eseu despre educație și modul în care o practică de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a pătrunde în universul istoriei culturale a cunoscutei clădiri din strada Armenească 34, construită în 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, şi Emilia, cea de-a treia lui soție, un parcurs creionat din povești recuperate și amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Granițe
Începînd cu această ediție, deloc întîmplător intitulată „Granițe”, antologia „KIWI” (Editura Polirom, 2022) oferă un cuprins internațional.
946 17 Morozov jpg
Bărbatul care iubea femeile
Cîteva femei devin materie literară pură, ajungînd să umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autoficțională care e viața scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzicală a lui Boiangiu are cîrlig – e un LP cu multe ricoșeuri tematice, sărind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner – Totul în tot sau marea metamorfoză
Așezarea pe soclul tabloului a sculpturii care înfățișează varianta tridimensională a unui segment din pictură demonstrează intenția artistului de a crea o operă susceptibilă să sugereze un spațiu în care exteriorul (sculptura) și interiorul (tabloul) sînt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?