„La jazz oricine ar trebuie să fie binevenit“ – interviu cu Alin VAIDA

Publicat în Dilema Veche nr. 696 din 22-28 iunie 2017
„La jazz oricine ar trebuie să fie binevenit“ – interviu cu Alin VAIDA jpeg

Alin Vaida este fondatorul festivalului Jazz in the Park, care se desfăşoară între 26 iunie şi 2 iulie la Cluj-Napoca. Programul şi mai multe informaţii despre festival pot fi găsite la www.jazzinthepark.ro.

Ce înseamnă „cel mai mare festival cu suflet jazz din România“?

Vrem să accesibilizăm muzica de jazz, așa că multe concerte sînt cu acces liber, iar pentru că am dorit să lăsăm ceva valoros în urmă am dezvoltat conceptul de bilet neobligatoriu. La fiecare ediție participă zeci de mii de oameni: oricine poate veni în parc, pe malul Someșului sau în alte locuri din oraș să descopere jazz-ul, indiferent cît de mult sau de puțin îl cunoaște. Sufletul vine din faptul că facem festivalul cu drag, respectînd principiile și valorile în care credem. De aceea festivalul are şi o cauză: un fond spre care direcționăm banii din bilete neobligatorii. De cînd avem Fondul Jazz in the Park rămîne ceva vizibil în urma noastră prin proiectele sociale, culturale și educaționale pe care le finanțăm an de an.

Ce este, mai exact, Fondul Jazz in the Park?

E elementul care dă suflet festivalului. Accesul la concertele din parc și din alte locuri publice e liber, iar publicul poate cumpăra unul sau mai multe bilete neobligatorii. Suma minimă pe care o poate cineva direcționa spre Fond e de 10 lei, iar banii finanțează proiecte pentru oraș, deci se întoarce în comunitate. Am susținut în anii trecuți inițiative de artă experimentală, proiecte comunitare pentru oraș și tineri muzicieni. În 2016 am strîns 15.000 de euro din bilete neobligatorii. Anul acesta avem două cauze: proiecte educaționale, sociale și culturale în cea mai defavorizată zonă a Clujului, groapa de gunoi de la Pata Rît, unde locuiesc în condiții improprii peste 1500 de oameni, iar a doua cauză o reprezintă susținerea unor inițiative artistice în oraş.

Care este idealul festivalului?

Am pornit de la dorința de a accesibiliza muzica de calitate: am ales un spațiu extrem de accesibil – parcul –, astfel încît oricine să se simtă binevenit și să nu fie nimeni jenat de faptul că nu cunoaște jazz-ul. Dar tindem spre a fi cel mai mare proiect de acest gen din estul Europei.

Cum se alcătuieşte line-up-ul festivalului, după ce criterii, după gusturile cui?

Încercăm să anticipăm numele mari de mîine și să le prezentăm publicului la concertele din spații publice, unde accesul e pe bază de bilet neobligatoriu. Asta mai degrabă decît să aducem numele mari care sînt în vogă acum. Aici nu marșăm pe notorietatea artistului, ci vrem să contribuim noi la creșterea notorietății trupelor. Excepție fac concertele pe bilete din cadrul festivalului, unde aducem nume cunoscute ale genului.

Pînă acum eu am făcut line-up-ul, iar din acest an am început să colaborăm cu Twin Arts pe partea de booking și sînt de mare ajutor. Deocamdată, ne dorim să experimentăm cît mai mult, să avem un echilibru între artiștii străini și cei români. La nivel de booking avem niște sume maxime pentru că nu vrem să destabilizăm piața de evenimente și să aducem artiști prea mari pe care să-i oferim gratuit. Pentru artiștii aflați acum în culmea carierei muzicale am dezvoltat secțiunea de bilete din cadrul festivalului, la care avem trei concerte extraordinare în primele trei zile: Dhafer Youssef, Barcelona Gipsy Balkan Orchestra și Susana Baca.

Dintre invitaţii acestei ediţii, de unde credeţi că vor veni marile surprize?

Credem că toți artiștii vor fi bine primiți de public. O surpriză foarte plăcută am avut deja cînd l-am anunțat pe Jojo Mayer, era extrem de așteptat și pare că am făcut o faptă bună pentru comunitatea de muzicieni aducîndu-l în festival. Mai apoi, Vintage Trouble, trupă care e pe val la nivel internațional și despre care credem că va fi atît de mare peste cîţiva ani, încît nu ne vom mai putea permite s-o aducem. Tatran e un grup în creștere cu o comunitate mare în România, deși e o formație mică, iar Barcelona Gipsy Balkan Orchestra atrage publicul prin stilul lor inedit de a interpreta muzica. Din feedback-ul publicului, ideea de a avea o scenă de electro-jazz pare să fie extrem de bună, iar pe viitor merită să dezvoltăm conceptul. Practic, la ediția care începe peste cîteva zile nu avem o scenă principală și una secundară, ci una generalistă și una nișată pe electro-jazz.

img 7516 2 jpg jpeg

Ce presupune Concursul Internaţional Jazz in the Park?

Credem că orice festival care se respectă, indiferent de genul muzical promovat, trebuie să aibă un concurs, din dorința de a oferi ocazii de promovare trupelor aflate la început de drum. Altfel, multe trupe nu ar avea șansa de a se afirma, iar la jazz ocaziile nu sînt atît de multe ca la alte genuri. Concursul nostru oferă șansa trupelor cîştigătoare de a deschide festivalul de anul următor. În plus, pentru trupele bune din concurs acționăm ca un fel de agenție informală de booking, le recomandăm și spre alte festivaluri și evenimente.

Chiar aşa, în ce relație vă aflați cu restul organizatorilor de festivaluri de -jazz din ţară?

Sîntem într-o relație bună, iar cu organizatorii JazzTM am încercat chiar să aducem aceleași trupe la ambele festivaluri. Nu cred în rivalitate pentru că toți organizatorii tragem în aceeași direcție, aceea de a promova și a menține viu jazz-ul. În schimb, concurența e benefică pentru că ne stimulează pe toți să creștem nivelul.

Ce lipsește pieței concertistice de jazz de la noi?

Cred că lipsește accesul la informații constante și actualizate despre trend-urile muzicii de jazz. Evenimentele nu au un public numeros pentru că acest gen nu e promovat cum sînt altele. Îi lipsește comunicarea din partea radiourilor, televiziunilor, chiar și a presei scrise. Jazz-ul nu e promovat ca fiind ceva la care oricine are acces și e binevenit. Dacă nu-l cunoști, tinzi să nu mergi la un concert de jazz pentru că te simți stînjenit și nu înțelegi ce se întîmplă acolo. Asta încercăm noi să schimbăm.

Ce le lipsește muzicienilor de jazz de la noi?

În primul rînd le lipsește posibilitatea de a concerta la fel de mult ca trupele mainstream, iar rodajul și exercițiul live sînt foarte importante. Mi-aș dori ca trupele din România să meargă mai mult la festivaluri de afară ca să interacționeze cu trupe din străinătate. Dacă ar face asta, muzicienii ar fi mai îndrăzneți. Un exemplu bun e JazzyBIT, trupă care nouă ne place foarte mult. Concertează mult și în țară, și în afară, iar compozițiile lor sînt ale unor virtuozi, dar ușor de digerat.

Acum, cînd muzica se ascultă mai mult în streaming şi pe YouTube, care sînt tabieturile dvs. atunci cînd ascultaţi jazz?

Am acasă un pick-up și cumpăr cît pot de des discuri pe care le iau nu doar ca să le ascult, dar și ca un tribut pentru artiști. Îmi place să merg mult pe jos și cu bicicleta și obișnuiesc să ascult jazz în acest timp. Am și eu conturi online pe care ascult muzică, folosesc YouTube pentru a vedea prestații live, asta mă inspiră și la producția de evenimente. În plus, așa cum alții se uită pe net la filme, eu obișnuiesc să mă uit la concerte live.

Care este cel mai prețios disc de jazz pe care-l aveți acasă?

Sentimental, unul dintre cele mai valoroase discuri e cel cu Robert Glasper, artist pe care noi l-am adus anul trecut. Cînd îl ascult îmi amintesc de concertul live. Un alt disc foarte drag e legat de -jazz: ultimul album al trupei hip-hop A Tribe Called Quest, album în timpul producerii căruia unul dintre soliști a murit, iar trupa s-a desfiinţat. Mie, personal, îmi place influența hip-hop-ului asupra jazz-ului. În plus, unul dintre fondatorii A Tribe Called Quest a produs proiecte de jazz modern cum ar fi Hiatus Kaiyote și a colaborat cu artiști de jazz precum Esperanza Spalding.

a consemnat Marius CHIVU

999 16 coperta jpg
Reducția retoricii
În Eșarfe în cer (2012), Dumitru Crudu scrie despre moarte pornind de la o situație concretă, de fapt persistînd în situația concretă.
p 17 2 jpg
Celălalt pe care-l adoram
Cu toate acestea, Marx può aspettare rămîne un film găurit, incapabil să se închidă rotund.
999 17 PBreazu jpg
Un tunel creativ
Vocea lui Del Rey rămîne centrală și omniprezentă, la fel ca în operele precedente.
999 21 jpg
Delirul realității
Poate că o explicație ar fi că din trunchiul memorialisticii naziste a ieșit un trunchi mai mare, al memorialisticii Holocaustului.
Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.
Mostenitorii 13mai landscape 1080 jpg
“Moștenitorii României muzicale”: recital-eveniment susținut de pianistul George Todică, laureat al Concursului internațional “George Enescu”
George Todică va interpreta un program cu opusuri celebre semnate de Enescu, Ravel, Rahmaninov și Chopin.
995 16 coperta1 jpg
Kituri de supraviețuire
Toate cele trei poete înțeleg poezia ca pe o formă subtilă de diversiune.

Adevarul.ro

image
Incident neobișnuit cu artistul Al Bano într-un avion: „Zbor de 60 de ani și nu mi s-a întâmplat niciodată"
Legenda muzicii italiene a avut parte de un incident neobișnuit într-un avion care l-a dus la Zagreb. Artistul susține că i s-a refuzat accesul la toaletă, deși este operat de prostată și avea nevoie să meargă la baie.
image
Biden s-a prăbușit pe scenă după ceremonia la care participa | VIDEO
Șeful statului s-a împiedicat și a căzut în genunchi după ce a terminat de oferit diplomele. Mebri ai forțelor aeriene americane l-au ajutat să se ridice.
image
Superstiții de Rusalii: ce e interzis să faci cu desăvârșire. Cum sunt pedepsiți cei care nesocotesc marea sărbătoare
În acest an, Rusaliile sunt celebrate pe 4 iunie și pe 5 iunie. Este ultima sărbătoare oficială a sezonului pascal ortodox și este prăznuită în fiecare an duminica, fix la 50 de zile după Paște. Rusaliile celebrează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

HIstoria.ro

image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.
image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.