„La jazz oricine ar trebuie să fie binevenit“ – interviu cu Alin VAIDA

Publicat în Dilema Veche nr. 696 din 22-28 iunie 2017
„La jazz oricine ar trebuie să fie binevenit“ – interviu cu Alin VAIDA jpeg

Alin Vaida este fondatorul festivalului Jazz in the Park, care se desfăşoară între 26 iunie şi 2 iulie la Cluj-Napoca. Programul şi mai multe informaţii despre festival pot fi găsite la www.jazzinthepark.ro.

Ce înseamnă „cel mai mare festival cu suflet jazz din România“?

Vrem să accesibilizăm muzica de jazz, așa că multe concerte sînt cu acces liber, iar pentru că am dorit să lăsăm ceva valoros în urmă am dezvoltat conceptul de bilet neobligatoriu. La fiecare ediție participă zeci de mii de oameni: oricine poate veni în parc, pe malul Someșului sau în alte locuri din oraș să descopere jazz-ul, indiferent cît de mult sau de puțin îl cunoaște. Sufletul vine din faptul că facem festivalul cu drag, respectînd principiile și valorile în care credem. De aceea festivalul are şi o cauză: un fond spre care direcționăm banii din bilete neobligatorii. De cînd avem Fondul Jazz in the Park rămîne ceva vizibil în urma noastră prin proiectele sociale, culturale și educaționale pe care le finanțăm an de an.

Ce este, mai exact, Fondul Jazz in the Park?

E elementul care dă suflet festivalului. Accesul la concertele din parc și din alte locuri publice e liber, iar publicul poate cumpăra unul sau mai multe bilete neobligatorii. Suma minimă pe care o poate cineva direcționa spre Fond e de 10 lei, iar banii finanțează proiecte pentru oraș, deci se întoarce în comunitate. Am susținut în anii trecuți inițiative de artă experimentală, proiecte comunitare pentru oraș și tineri muzicieni. În 2016 am strîns 15.000 de euro din bilete neobligatorii. Anul acesta avem două cauze: proiecte educaționale, sociale și culturale în cea mai defavorizată zonă a Clujului, groapa de gunoi de la Pata Rît, unde locuiesc în condiții improprii peste 1500 de oameni, iar a doua cauză o reprezintă susținerea unor inițiative artistice în oraş.

Care este idealul festivalului?

Am pornit de la dorința de a accesibiliza muzica de calitate: am ales un spațiu extrem de accesibil – parcul –, astfel încît oricine să se simtă binevenit și să nu fie nimeni jenat de faptul că nu cunoaște jazz-ul. Dar tindem spre a fi cel mai mare proiect de acest gen din estul Europei.

Cum se alcătuieşte line-up-ul festivalului, după ce criterii, după gusturile cui?

Încercăm să anticipăm numele mari de mîine și să le prezentăm publicului la concertele din spații publice, unde accesul e pe bază de bilet neobligatoriu. Asta mai degrabă decît să aducem numele mari care sînt în vogă acum. Aici nu marșăm pe notorietatea artistului, ci vrem să contribuim noi la creșterea notorietății trupelor. Excepție fac concertele pe bilete din cadrul festivalului, unde aducem nume cunoscute ale genului.

Pînă acum eu am făcut line-up-ul, iar din acest an am început să colaborăm cu Twin Arts pe partea de booking și sînt de mare ajutor. Deocamdată, ne dorim să experimentăm cît mai mult, să avem un echilibru între artiștii străini și cei români. La nivel de booking avem niște sume maxime pentru că nu vrem să destabilizăm piața de evenimente și să aducem artiști prea mari pe care să-i oferim gratuit. Pentru artiștii aflați acum în culmea carierei muzicale am dezvoltat secțiunea de bilete din cadrul festivalului, la care avem trei concerte extraordinare în primele trei zile: Dhafer Youssef, Barcelona Gipsy Balkan Orchestra și Susana Baca.

Dintre invitaţii acestei ediţii, de unde credeţi că vor veni marile surprize?

Credem că toți artiștii vor fi bine primiți de public. O surpriză foarte plăcută am avut deja cînd l-am anunțat pe Jojo Mayer, era extrem de așteptat și pare că am făcut o faptă bună pentru comunitatea de muzicieni aducîndu-l în festival. Mai apoi, Vintage Trouble, trupă care e pe val la nivel internațional și despre care credem că va fi atît de mare peste cîţiva ani, încît nu ne vom mai putea permite s-o aducem. Tatran e un grup în creștere cu o comunitate mare în România, deși e o formație mică, iar Barcelona Gipsy Balkan Orchestra atrage publicul prin stilul lor inedit de a interpreta muzica. Din feedback-ul publicului, ideea de a avea o scenă de electro-jazz pare să fie extrem de bună, iar pe viitor merită să dezvoltăm conceptul. Practic, la ediția care începe peste cîteva zile nu avem o scenă principală și una secundară, ci una generalistă și una nișată pe electro-jazz.

img 7516 2 jpg jpeg

Ce presupune Concursul Internaţional Jazz in the Park?

Credem că orice festival care se respectă, indiferent de genul muzical promovat, trebuie să aibă un concurs, din dorința de a oferi ocazii de promovare trupelor aflate la început de drum. Altfel, multe trupe nu ar avea șansa de a se afirma, iar la jazz ocaziile nu sînt atît de multe ca la alte genuri. Concursul nostru oferă șansa trupelor cîştigătoare de a deschide festivalul de anul următor. În plus, pentru trupele bune din concurs acționăm ca un fel de agenție informală de booking, le recomandăm și spre alte festivaluri și evenimente.

Chiar aşa, în ce relație vă aflați cu restul organizatorilor de festivaluri de -jazz din ţară?

Sîntem într-o relație bună, iar cu organizatorii JazzTM am încercat chiar să aducem aceleași trupe la ambele festivaluri. Nu cred în rivalitate pentru că toți organizatorii tragem în aceeași direcție, aceea de a promova și a menține viu jazz-ul. În schimb, concurența e benefică pentru că ne stimulează pe toți să creștem nivelul.

Ce lipsește pieței concertistice de jazz de la noi?

Cred că lipsește accesul la informații constante și actualizate despre trend-urile muzicii de jazz. Evenimentele nu au un public numeros pentru că acest gen nu e promovat cum sînt altele. Îi lipsește comunicarea din partea radiourilor, televiziunilor, chiar și a presei scrise. Jazz-ul nu e promovat ca fiind ceva la care oricine are acces și e binevenit. Dacă nu-l cunoști, tinzi să nu mergi la un concert de jazz pentru că te simți stînjenit și nu înțelegi ce se întîmplă acolo. Asta încercăm noi să schimbăm.

Ce le lipsește muzicienilor de jazz de la noi?

În primul rînd le lipsește posibilitatea de a concerta la fel de mult ca trupele mainstream, iar rodajul și exercițiul live sînt foarte importante. Mi-aș dori ca trupele din România să meargă mai mult la festivaluri de afară ca să interacționeze cu trupe din străinătate. Dacă ar face asta, muzicienii ar fi mai îndrăzneți. Un exemplu bun e JazzyBIT, trupă care nouă ne place foarte mult. Concertează mult și în țară, și în afară, iar compozițiile lor sînt ale unor virtuozi, dar ușor de digerat.

Acum, cînd muzica se ascultă mai mult în streaming şi pe YouTube, care sînt tabieturile dvs. atunci cînd ascultaţi jazz?

Am acasă un pick-up și cumpăr cît pot de des discuri pe care le iau nu doar ca să le ascult, dar și ca un tribut pentru artiști. Îmi place să merg mult pe jos și cu bicicleta și obișnuiesc să ascult jazz în acest timp. Am și eu conturi online pe care ascult muzică, folosesc YouTube pentru a vedea prestații live, asta mă inspiră și la producția de evenimente. În plus, așa cum alții se uită pe net la filme, eu obișnuiesc să mă uit la concerte live.

Care este cel mai prețios disc de jazz pe care-l aveți acasă?

Sentimental, unul dintre cele mai valoroase discuri e cel cu Robert Glasper, artist pe care noi l-am adus anul trecut. Cînd îl ascult îmi amintesc de concertul live. Un alt disc foarte drag e legat de -jazz: ultimul album al trupei hip-hop A Tribe Called Quest, album în timpul producerii căruia unul dintre soliști a murit, iar trupa s-a desfiinţat. Mie, personal, îmi place influența hip-hop-ului asupra jazz-ului. În plus, unul dintre fondatorii A Tribe Called Quest a produs proiecte de jazz modern cum ar fi Hiatus Kaiyote și a colaborat cu artiști de jazz precum Esperanza Spalding.

a consemnat Marius CHIVU

Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.