Instigare la escapism

Publicat în Dilema Veche nr. 542 din 3-9 iulie 2014
Instigare la escapism jpeg

● Afroman, Marijuana Music, Hungry Hustler Records, 2013. 

De la dacii care se relaxau inhalînd cînepă fumegîndă în corturi, pînă la deciziile recente de legalizare în părţi mai relaxate ale lumii, intoxicarea cu marijuana a acumulat o istorie de susţinere şi simpatie populară contracarată strategic, dacă ar fi să-i dăm crezare lui Noam Chomsky, de către industriile tutunului şi alcoolului. Acestea văd în marijuana un drog insuficient de lucrativ şi un pericol economic la adresa drogurilor recreative aprobate social şi legal. Buruiana creşte fără pretenţii, iar drumul de la materie primă la produs vandabil e minimal, făcînd foarte dificilă definirea valorii de adăugat printr-un lanţ de intermediere din care să se profite suficient, adică pentru care cumpărătorul final să fie dispus să plătească suficient. Pînă şi apa plată a dovedit mai mult potenţial în acest sens. Vremurile recente scot însă încet-încet buruiana din zona tabu, pe fondul luptei împotriva tabagismului, şi din inerţia generaţiei bio. Dependenţa, impactul asupra sănătăţii, gradul de incapacitare socială sau muncitorească şi felurite alte criterii tind să scoată marijuana în poziţii mai onorabile în comparaţie cu drogurile legale.

În avangarda acestor discuţii au stat mereu artiştii, între care se numără şi cîţiva promotori notorii ai escapismului prin intoxicare. Un segment important al culturii populare din ultimul secol e reprezentat de nişa stoner, a drogaţilor benigni şi bine intenţionaţi, un fel de vegetarieni ai lumii drogurilor. E o cultură stîngistă, marijuana fiind drogul frăţiei sociale şi al pasivităţii, spre deosebire de cocaina favorizată de capitaliştii feroce, în numele creşterii productivităţii şi agresivităţii antreprenoriale; ori de psihedelicele care deschid lumi noi, în care regulile contractului social nu se mai aplică iar comportamentul individual devine dificil de explicat, darămite de controlat.  

Fiecare dintre aceste segmente a avut parte de propriul curent muzical (şi literar, şi cinematografic). Afroman e un tenace reprezentant al stîngiştilor, un rapper cu rădăcini în mişcarea reggae şi veleităţi de pamfletar în caz că cineva se îngrijorează sau devine prea iscoditor cu privire la tema sa recurentă. De la hitul din 2002 („Because I Got High“ – clipul regizat de Kevin Smith), omul o aprinde mai mult prin underground şi pe cont propriu, casele de discuri mainstream fiind prudente în a susţine o asemenea agendă.

În ultimii ani, Afroman a trecut printr-o tentativă ratată de rehab şi a descoperit Biblia, însă nici una nu pare să-l fi ajutat, dimpotrivă, în ambele a găsit resurse care i-au întărit convingerile. Omul e mai dezlănţuit ca niciodată – nu se găseşte pe acest album vreo piesă care să nu se califice drept instigare. Intitulat la modul manifest, Marijuana Music e o antologie umoristică de melodii simple, dar adictive, cu versuri scrise din mers şi lăsate aşa cum au ieşit („I enjoyed your bud for me / It made me horny because you are so sexy“), cu rime parcă lipsite de premeditare („I know the club closes at three / How many ladies wanna smoke with me?“). Parcă e mai puţin rap decît pe vremuri şi mai mult spirit Bob Marley, plus oarece manevre funky-laptopiste care sugerează că materialul a fost gătit în aceeaşi bucătărie în care artistul şi-a rulat ţigările. „Will you smoke bud with me tonight… baby? / Will you smoke bud with me tonight… lady?“  e cea mai sofisticată rimă pe care o produce artistul aici, un pas înapoi ca arhitectură lirică şi muzicală de la vremurile cînd era nominalizat la Grammy. Calitatea versurilor sale duce cu gîndul la studiile prin care detractorii cînepei recreative încearcă să convingă că aceasta are efecte negative asupra intelectului şi accelerează degenerarea organului aferent. Muzica lui Afroman nu clarifică dacă avem de a face cu umor involuntar de tip DJ Boroş sau cu umor voluntar de tip Richard Cheese. Artistul umblă pe o sîrmă periculoasă între cele două lumi, dar o face deja de ani mulţi, ceea ce nu e de ici, de colo. 

Aron Biro este autorul blogului http://aronbiro.blogspot.com.  

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.