Hardcore
● Bob Vylain, Bob Vylan Presents the Price of Life, Ghost Theatre, 2022.
„’Cause England’s ending, death’s still pending / Where’s that money you spent? / Work all week, still work on weekends, / Still can’t pay my rent, / Times are tough, I’ve had enough / So if I wanna fucking rush you, you’ll get rushed!” Refrenul de pe cinica „England’s Ending”, single de pe We Live Here, albumul din 2020 al duo-ului britanic Bob Vylan, nu lasă loc de întors. Sound-ul – amestecul ăsta de grime și punk – este direct și nestilizat, vorbele sînt grele. Cu ceva timp înainte, cînd Bobby și (sic!) Bobbie Vylan își căutau o casă de discuri care să le producă EP-ul Dread, oamenii din industrie li-l returnau cu amendamentul că ar fi „prea extrem”. Dar Laurent Barnard și Stu Gili-Ross, membri ai trupei de hardcore punk Gallows și fondatori ai unui micuț label independent numit Venn Records, au crezut altceva. Așa că WLH a reușit totuși să vadă lumina zilei într-o familie care-i conținea pe alde Baby Godzilla, Jesus Fucking Christ, Crooks, Cheap Surgery sau Marmozets, cu un strigăt îndeajuns de radical: „We didn’t appear out of thin air, / We live here!”. Ar trebui ca acum să ne amintim că nu doar tricourile lui Bobby purtau logo-ul bătrînului anarhocombo Crass, ci și că chitarele de pe album ajungeau să împrumute tonul formației lui Penny Rimbaud.
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor, Bob Vylan Presents the Price of Life, lansat în aprilie anul acesta de propria casă de discuri, Ghost Theatre. Și-aici se (re)găsesc chitarele alea disonante, vocile sparte-n rafale, bașii adînci, imaginea străzilor lăturalnice din East London și viziunea unei lumi aflate în ultimul stadiu dinaintea prăbușirii definitive, ca-n „Wicked & Bad”: „Rent on the rise, you can’t afford it, / Baby need new clothes, told your lady that you’ll sort it / In this line of work if work is not stolen then you can’t report it, / Bredrin thew you grub, intercepted bitch I caught it, / I’m just lucky that I caught it, I’m not tryna catch a case, / I’m standing in the docks, the judge will throw the book all in my face”.
Pe BVPtPoL, Bob Vylan proiectează o retorică apocaliptică și distopică asupra unui prezent dominat de inegalitate și conflict, plasîndu-se pe ei înșiși într-o estetică a outlaw-ului „bun” – temă luată cu copy & paste din anarcho-punk – și reușind, în același timp, să-și păstreze relevanța comentariului social. Ba chiar să producă, prin „Bait the Bear”, una dintre cele mai ilariante satire din muzica recentă, imaginînd un performance sexual între un emigrant și însăși „Bitch Britannia”: „Caribbean but I’m no fucking pirate, / Killing every Union Jack Sparrow I find on the island, / Hardly surprising: colonisers colonising, / From Jamaica to Lahore, stolen land and stolen diamonds, / All achieved by violence, and like thеy’re enlightenеd. / (...) / Yeah, hit me with your best shot, baby, / Long locks, call me daddy, / Yeah I’m tall dark and handsome, make this country wanna clap me, / They can’t stand me, / Hate it when I have that Bitch Britannia pull aside her panties, / Slip in slow, and fuck the borders, / Arrive on rubber dinghy rapids, we survive the worst of waters, / Curried lambs to the slaughter, / But we won’t go without a fight so fuck your law and fuck your order”.
Bob Vylan Presents the Price of Life, cel de-al doilea album al duo-ului Bob Vylan, poate fi ascultat și achiziționat, în format digital sau fizic – ca disc de vinil, casetă audio și CD –, de pe pagina de Bandcamp a artiștilor britanici, la adresa https://bobvylan.bandcamp.com/album/bob-vylan-presents-the-price-of-life.
Paul Breazu este jurnalist.
