„Filarmonica «George Enescu» ar trebui să fie o forță muzicală internațională“ – interviu cu Christian BADEA

Publicat în Dilema Veche nr. 749 din 28 iunie – 4 iulie 2018
„Filarmonica «George Enescu» ar trebui să fie o forță muzicală internațională“ – interviu cu Christian BADEA jpeg

Bine ați revenit la Ateneu! Închideți stagiunea, zilele acestea (28-29 iunie) cu un concert Bernstein la care țineți foarte mult.

Mulțumesc! Leonard Bernstein a fost unul dintre mentorii mei, pe care l am admirat atît ca dirijor, cît și ca pedagog sau compozitor. Am ținut să celebrez centenarul său și să prezint cîteva compoziții, pe care le consider reprezentative. Într-un fel, acest centenar Bernstein este un preambul la un proiect la care lucrez legat de Centenarul României. Cu alte cuvinte, vom trece, în stagiunea următoare, de la o celebrare de care mă simt legat personal la onorarea Centenarului României, de care sîntem legați cu toții.

Ce interesant! Nu prea știu pe nimeni din lumea muzicală romînească să fi prezentat pînă acum un proiect centenar. Despre ce e vorba?

Deși în România se fac multe gale, totuși Centenarul este un subiect mai delicat. Semnificațiile sînt numeroase, iar importanța evenimentului este unică. Următorul centenar va fi, inevitabil, peste 100 de ani. Cu alte cuvinte, grandoarea lui este apăsătoare și am ajuns la această idee că nu este suficient să i se dedice un concert de gală care să celebreze punctual Marea Unire. Tot în 2018, Ateneul împlinește 130 de ani, iar Filarmonica aniversează 150 de ani de la înființare. Pentru o instituție reprezentativă pentru cultura românească, nu doar muzicală, acest moment merită un proiect mai ambițios. Propunerea pe care am făcut-o este cea a unei stagiuni centenare, sau cel puțin a unui ciclu de concerte dedicate acestei triple sărbătoriri.

Adică un adevărat concept. Puteți să îmi dați cîteva detalii?

Sigur că da. E o chestiune de perspectivă. Putem privi Centenarul ca pe o aniversare a celor 100 de ani de la Marea Unire sau putem privi spre cei 100 de ani ce au trecut de atunci, ceea ce face mult mai interesantă provocarea acestei sărbători. Acești 100 de ani înseamnă un drum pe care România modernă l-a început în mod fericit în 1918, dar l-a continuat și prin episoade istorice dramatice şi care continuă şi în ziua de azi. În perioada interbelică, am recuperat cultural față de Europa, dar a urmat războiul și mai mult de jumătate din acești 100 de ani au fost trăiți sub diverse dictaturi, pentru ca astăzi să revenim și să recuperăm din nou decalajele față de Europa. Eu nu sînt sociolog şi nu sînt istoric, dar sînt muzician. De aceea am încercat să împletesc evenimentele cronologice ale Centenarului cu o dramaturgie muzicală, care le urmărește, pornind de la istoria Ateneului și a Filarmonicii. În plus, proiectul propune și ateliere, conferinţe sau expoziţii.

Acest proiect este prezentat şi ca prilej de a invita solişti şi dirijori foarte importanţi pe care Filarmonica, de obicei, nu-i are. Ca să dau cîteva exemple, între concertele tematice avem cîteva care au scopul a ne aminti de epoca de aur a Filarmonicii, cînd stagiunile interbelice aveau ca invitați la București artiști de o valoare incredibilă, an de an: Claudio Arrau, George Enescu, Pablo Casals și Dinu Lipatti erau prezențe frecvente, iar compozitori celebri precum Stravinski, Ravel, Richard Strauss sau Mascagni își dirijau propriile compoziții. Apoi a venit războiul, Europa trecînd prin momente dramatice, chiar tragice. Unul dintre concertele la a cărui realizare țin foarte mult este un concert memorial pentru victimele Holocaustului, în care vom prezenta lucrări de Schoenberg, Bloch şi Şostakovici.

Adică un sezon de o valoare apropiată bienalei Enescu. Cînd va fi anunțat programul?

Cel mai probabil la începutul stagiunii viitoare, cînd îl vom definitiva. Am propus acest proiect în primăvară, la Ministerul Culturii, dar nu am primit încă un răspuns definitiv. Au existat discuții și promisiuni la nivel guvernamental și al altor instituții finanțatoare (cum ar fi ICR) și rămîn optimist că vom obține fondurile necesare la rectificarea bugetară. Însă, în acest moment, singura finanțare certă vine din partea sponsorilor privați. În funcție de bugetul pe care îl vom obține, vom dimensiona proiectul. Concret, cu cît vom primi mai mulți bani, cu atît mai multe concerte de calitate vom putea prezenta. Cu resursele obișnuite și cu sponsorizările din mediul de afaceri privat sperăm să putem realiza 8-10 concerte.

Sună foarte promițător, dar și puțin neliniștitor în ceea ce privește finanțarea. Acum doi ani, ați prezentat publicului de la Ateneu un concert senzațional, cu actul I din Parsifal. Îmi aduc aminte că acel proiect era realizat de Fundația Română pentru Excelență în Muzică, în parteneriat cu ICR și cu Filarmonica. Nu ar fi o soluție și pentru acest sezon centenar?

Inițial, așa am intenționat, iar ideea par-teneriatului rămîne valabilă. În a-ce-lași timp, directorul general al Filar-mo-nicii, dl Andrei Dimitriu, mi-a cerut ajutorul și am acceptat să fiu consilier onorific din dorința de a ajuta pe cît posibil la progresul artistic al instituției. Am ajuns împreună la concluzia că acest proiect este suficient de complex încît să implice și Filarmonica în obținerea bugetului necesar. Așa că, la un moment dat, răspunzînd solicitării Ministerului Culturii adresate instituțiilor muzicale publice pentru a prezenta un proiect legat de Centenar, am decis să facem cererea de finanțare în numele Filarmonicii. Tocmai pentru că e o instituție reprezentativă, care aniversează la rîndul ei niște evenimente foarte importante. Desigur, intenția este de a prezenta publicului același nivel de excelență artistică pe care l-am obținut în cele două concerte cu Parsifal.

Toate aceste detalii despre proiect îmi sună ca un fel de test de stres pentru establishment-ul cultural din România. Nu am mai întîlnit un proiect de o asemenea anvergură la Filarmonică. Și nici la alte instituții culturale din București, deși în Marea Britanie sau în SUA cicluri de concerte sau spectacole pe o anumită temă sînt frecvente. Credeți că infrastructura administrativă din România e suficient de flexibilă încît să îl susțină?

Sînt încrezător. În fond, ministerul, Guvernul sau alte instituții finanțatoare nu au de făcut față unei provocări insur-montabile, pentru că aceste instituții fi-nanțează. Ele nu au nevoie să dezvolte și să organizeze astfel de programe, ci doar să le finanțeze. De altfel, nici Filarmonica nu va fi constrînsă să iasă din obișnuința concertelor-abonament de joi și vineri, iar orchestra va fi stimulată. Sigur, putem relua aici vechile argumente legate de o legislație generală, care nu are suplețea de a se plia pe cerințele foarte specifice din mediul artistic și care de mult nu mai răspunde necesităților societății secolului XXI: finanțările acordate pe termen prea scurt pentru a se putea alinia cu calendarul artiștilor internaționali, legislația muncii și chiar structura instituțională învechită etc. Problemele de mai sus, pe care le știe toată lumea, nu încurajează proiectele care au nevoie de o planificare la nivelul celei pe care o practică marile orchestre din Occident. Dar construim o echipă cu care să putem duce la bun sfîrșit această inițiativă.

Dorința și speranța mea sînt să ne concentrăm eforturile în aceeași direcție, aceea de a face ca Filarmonica să devină o forță muzicală internațională. România merită să aibă cel puțin două instituții de valoare comparabilă cu cele din Europa Occidentală, Filarmonica și Opera, pe măsura talentului marilor muzicieni români precum George Enescu, Dinu Lipatti, Clara Haskil, Constantin Silvestri, Sergiu Celibidache etc. 

a consemnat Alexandru PĂTRAȘCU

999 16 coperta jpg
Reducția retoricii
În Eșarfe în cer (2012), Dumitru Crudu scrie despre moarte pornind de la o situație concretă, de fapt persistînd în situația concretă.
p 17 2 jpg
Celălalt pe care-l adoram
Cu toate acestea, Marx può aspettare rămîne un film găurit, incapabil să se închidă rotund.
999 17 PBreazu jpg
Un tunel creativ
Vocea lui Del Rey rămîne centrală și omniprezentă, la fel ca în operele precedente.
999 21 jpg
Delirul realității
Poate că o explicație ar fi că din trunchiul memorialisticii naziste a ieșit un trunchi mai mare, al memorialisticii Holocaustului.
Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.
Mostenitorii 13mai landscape 1080 jpg
“Moștenitorii României muzicale”: recital-eveniment susținut de pianistul George Todică, laureat al Concursului internațional “George Enescu”
George Todică va interpreta un program cu opusuri celebre semnate de Enescu, Ravel, Rahmaninov și Chopin.
995 16 coperta1 jpg
Kituri de supraviețuire
Toate cele trei poete înțeleg poezia ca pe o formă subtilă de diversiune.

Adevarul.ro

image
Arnold Schwarzenegger, despre ce înseamnă pentru el moartea și Raiul: „Nu ne vom mai revedea niciodată“
Actorul Arnold Schwarzenegger, fost guvernator al statului american California, vorbeşte cu multă sinceritate despre încercările şi dificultăţile din viaţa sa într-un nou documentar în trei părţi, "Arnold", informează site-ul revistei People.
image
Legenda satului Vama Veche, locul plin de șerpi, unde s-au așezat găgăuzii
Legenda spune că satul Vama Veche a fost întemeiat de găgăuzi, iar ținutul s-a numit „Yilanlâk“ (Șerpăria).
image
Motivul pentru care chinezii forează una din cele mai adânci gropi din lume în deșertul Tarim
China a început să foreze una dintre cele mai adânci gropi din lume în căutarea unor descoperiri în adâncul Pământului. Presa de stat chineză a descris proiectul de foraj de 11.000 de metri drept „un punct de reper în explorarea de către China a adâncimii Pământului”.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.