„Festivalul e în creştere, zona se dezvoltă“ – interviu cu Răzvan SCURTU

Publicat în Dilema Veche nr. 805 din 25-31 iulie 2019
„Festivalul e în creştere, zona se dezvoltă“ – interviu cu Răzvan SCURTU jpeg

Răzvan Scurtu este directorul executiv și artistic al Smida ­Jazz Festival din Parcul Natural Apuseni (15-18 august). Programul concertelor şi mai multe despre a patra ediţie a festivalului la www.smidajazz.ro.  

Anul trecut vorbeați despre „nevoia de consistență și de o viziune pe termen lung“ a celor care organizează festivaluri de muzică la noi. Pare că avem mai multe festivaluri ca oricînd, dar cum credeți că stăm cu viziunea, per ansamblu?

Din perspectiva mea, se diferențiază și se observă destul de ușor cele care au o viziune, care urmăresc un anume concept. Sînt mai multe festivaluri, dar nu consider că avem o piață aglomerată. Mai ales nu cu evenimente de calitate. Poate doar în anumite zone din țară sau pe un anumit segment de festival. Sper să apară din ce în ce mai multe festivaluri solide și în zone din țară care nu au neapărat un istoric bogat de evenimente.

Festivalul Smida Jazz a ajuns la a patra ediţie, s-a maturizat, este încă în creştere? Ce dificultăţi s-au păstrat şi ce dificultăţi s-au estompat după primele ediţii?

Sîntem totuși un festival tînăr și, deși am ajuns la o vizibilitate semnificativă și ne bucurăm de o imagine foarte bună, fiind menționați în topul festivalurilor de jazz din țară, nu sîntem un festival ajuns la maturitate, mai avem de crescut. Dificultățile țin în continuare de faptul că, deși zona e foarte izolată și cam lipsită de infrastructură, urmărim să oferim condiții de confort cît mai bune și să organizăm festivalul la un standard cît mai înalt. Acestea vin la pachet și cu multe costuri care nu sînt deloc ușor de acoperit. Ne-am propus să oferim o experiență și mai bună, per ansamblu, cu tot ce ține de organizarea zonelor din festival, facilități, ofertă culinară, baruri, activități de zi, acomodare și altele pe care participanții le vor descoperi la Smida. 

Ce va aduce nou ediţia de anul acesta?

Pe zona de muzică, am adăugat o scenă secundară de muzică, cu DJ care vor mixa muzică potrivită pe conceptul festivalului, dar și act-uri live, înainte și după concertele de pe scena principală. Ştiu că unii participanți care stau în camping și-ar dori liniște după ce se termină concertele de pe scena principală, dar trebuie să înţeleagă că sînt la un festival unde partea de muzică este totuși elementul principal și că, în același timp, foarte mulți participanți apreciază mult o altă scenă de muzică. Celor care și-ar dori să aibă o noapte mai liniștită le recomandăm să campeze spre latura mai îndepărtată de festival, unde credem că vor avea o experiență mai pe plac.

Cum a fluctuat în aceşti ani interesul sponsorilor privaţi şi al autorităţilor pentru jazz?

Pentru noi, interesul e în creștere, așa a fost în fiecare an. Avem o imagine bună, audiența festivalului crește în fiecare an și asta atrage și atenția sponsorilor. Sînt destul de mulțumit, dar nu e deloc ușor pentru un proiect ca al nostru, mai mic ca dimensiune, mai nișat. E multă muncă și pe acest segment, în a atrage și dezvolta relații stabile cu parteneri. În plus, anul acesta a fost unul și mai dificil, unii parteneri au motivat o restrîngere a implicării lor cauzată de modificările fiscale din acest an.

Line-up-ul festivalului este un mix de jazz modern şi de avangardă, dar unele trupe au mai cîntat şi pe alte scene din România. Ce-i trebuie unei trupe de jazz pentru a fi invitată de mai multe ori, şi la alte festivaluri?

Dacă avem încredere că unele grupuri, care au mai fost în România, se potrivesc pe conceptul festivalului și vor oferi o altfel de experiență pe scena de la Smida, le vom invita. Pînă acum așa s-a și dovedit, mulți participanți ne-au transmis că au avut parte de experiențe unice, memorabile, chiar dacă îi mai văzuseră pe artiștii respectivi și cu altă ocazie.

Cum mențineți echilibrul dintre numele necunoscute şi cele pentru care publicul de la noi a făcut deja o pasiune?

Încă urmărim să ne fidelizăm participanții, să capete încredere din ce în ce mai mult în programul pe care îl prezentăm în fiecare an, și pentru asta ne ajută și numele mai cunoscute, pentru a lua un prim contact cu festivalul. E un mix care a funcționat pînă acum, pe care îl vom continua și care ne și diferențiază destul de mult de alte evenimente de profil din țară.

„Ce mi-aș dori să văd din partea artiștilor români ar fi mai multă deschidere spre experiment, spre inovație, spre abordări mai avangardiste“, spuneați cîndva. Cum vedeți acum scena (tînără) de jazz românească? Mai ales că în fiecare an invitaţi şi muzicieni români.

Din păcate, nu am remarcat o evoluție semnificativă în ultimul an. În continuare sînt în căutare de proiecte autohtone. Anul acesta mă bucur că au apărut Flatsharks, e un grup care cîntă altceva. I-am și selectat pentru ediția curentă.

Care dintre invitaţii inediţi ai acestei ediţii credeți că va fi „marea surpriză“?

Pariurile mele sînt James Holden & The Animal Spirits, Leo Betzl Trio și Szun Waves. Ultimii au fost revelația personală a anului trecut. Le-am ascultat albumul de foarte multe ori și cred că se vor potrivi foarte bine în contextul de la Smida. Leo Betzl Trio au o abordare atipică pentru jazz, cîntă un fel de techno-jazz pur acustic. Iar James Holden, care deja e o legendă în muzica electronică, a creat proiectul acesta superb, The Animal Spirits, total ieșit din tiparele lui personale, și despre care cred că va lăsa o amprentă puternică asupra publicului. Toate acestea sînt proiecte mai atipice, uneori la limita muzicii jazz, care cam încalcă granițele stilistice, dar sînt exemple despre cum e muzica actuală, cum provoacă tot mai mult ascultătorii.

În fiecare an invitaţi şi cîţiva scriitori pentru lecturi şi discuţii în aer liber despre cărţi. Cine sînt invitaţii de anul acesta?

Anul acesta îi avem invitați pe Andrei Dósa și Vlad Moldovan. Sînt în continuare propunerile lui Mihai Mateiu, curatorul acestei secțiuni.

Ce alte activităţi conexe mai vechi şi mai noi oferiţi peste zi?

Avem activități în program pe care le continuăm (drift-urile celor de la Cercul Întreg, discuțiile cu autorii, workshop-urile de manufactură, jam session-urile), s-au dovedit de interes pentru participanți, așa că vor fi prezente și în programul ediției curente. Dar urmărim să dezvoltăm cît mai mult și dimensiunea aceasta a festivalului, din mai multe motive. Participanții ne-au transmis că își doresc asta, le apreciază, dar ține și de viziunea noastră privind o dezvoltare multidisciplinară a festivalului.

Anul acesta am adăugat o zonă nouă în structura festivalului, orientată pe parte de panel-uri și alte workshop-uri, cred că va fi de interes și o vom dezvolta și mai mult. Avem un workshop nou de fotografie, altul de scriere creativă, extindem și mai mult zona de activități pentru copii. În plus, organizăm festivalul într-o zonă cu natură superbă, care e o experiență în sine, și ne dorim să oferim și să încurajăm participanții să iasă și să descopere împrejurimile festivalului. Tururile ghidate din zonă, speleoturismul și caiacele de pe lac au mare succes.

Ce condiții de acomodare oferiți acum celor care vin din țară?

Anul acesta, pe lîngă varianta standard pentru campingul pe care îl amenajăm lîngă festival, în care participanții vin cu propriul lor cort, iar noi le punem la dispoziție facilități precum dușuri cu apă caldă, lavoare, toalete, am introdus și o variantă mai confortabilă, căsuțe de patru locuri, dotate cu paturi, saltele, lenjerie. Participanții trebuie să vină doar cu un sac de dormit sau o pătură, pentru a se înveli. Și pentru rulote am creat o zonă conectată la camping, pentru a oferi acces la facilitățile din zona de campare, dar și pentru o distanță mai mică față de festival.

În plus, au mai apărut cîteva pensiuni noi în zonă și pare că se vor mai deschide și altele. Zona se dezvoltă, ceea ce e bine, ne ajută și pe noi. S-a îmbunătățit calitatea semnalului telefonic, sînt planuri să se refacă și drumurile din sat, cred că va fi și mai bine per ansamblu pe partea de infrastructură. 

Aveţi şi public străin? Încercaţi să vă promovaţi şi internațional?

Avem mesaje de la persoane din tot mai multe țări străine, care ne transmit că vor veni la festival, din Spania, Grecia, Turcia, Ungaria, Ucraina, deși nu am făcut prea multe pe partea de comunicare în afara României, doar mici campanii. Ne-au ajutat și unii parteneri pe partea aceasta.

Ce artişti noi – din zona jazz-ului, dar nu neapărat – ați descoperit în anul scurs de la ultima noastră discuţie şi ce ne-ați recomanda să ascultăm?

Andrea Belfi e un artist care m-a impresionat, dintre cei pe care i-am descoperit mai recent. Dintre cei de jazz, Grey Paris, un grup pe care l-am descoperit și premiat în cadrul concursului Jazz in the Park de anul acesta și care vor avea un concert special la Smida, duminică, în ultima zi de festival.

Ştiu că preferați să ascultaţi muzică pe discuri de vinil. Nu v-ați gîndit şi la un mic tîrg de viniluri în cadrul festivalului?

Ba da, anul acesta vor fi prezenți cei de la Pure Indie Records București cu un stand de unde participanții vor putea cumpăra discuri cu albume ale artiștilor prezenți la festival, dar și multe alte apariții. Poate vom extinde acest segment, vom analiza după această primă experiență.

Ce părere aveți de revival-ul casetei audio?

Mai degrabă consider că e și un instrument de marketing, dar poate fi și o abordare a unor artiști spre a se diferenția. Nu cred că va urma o perioadă și mai de succes a casetei audio, totuși sînt tiraje și apariții foarte limitate, mai degrabă pentru colecționari. Personal, nu mă regăsesc în a achiziționa și asculta muzică pe casetă. Vinilul și formatul digital îmi sînt suficiente.

Recomandați-ne o biografie a unui muzician sau un documentar muzical văzut recent.

În ultima perioadă recunosc că nu am mai văzut prea multe documentare, cu atît mai mult despre muzică, dar l-am văzut și mi-a plăcut recentul Woodstock: Three Days That Defined a Generation de Barak Goodman. Mi-a părut cumva utopic, în zilele noastre nu cred că se mai poate întîmpla așa ceva, ca abordare, concept, impact.

Dacă ați putea trimite un singur album de jazz într-o capsulă spaţială pentru a întîlni alte civilizaţii, ce disc ați alege?

Jon Hassell, Listening to pictures (2018).

Ce muzician ați invita să facă parte din public la ediţia de anul acesta a festivalului?

Mi-ar plăcea să-l văd din nou prin public pe Bugge Wesseltoft. Cînd l-am avut invitat la festival, în 2017, și-a dorit în mod special să ajungă cu o zi mai devreme, pentru a se bucura de festival și de zonă. E bun prieten cu Ilhan Ersahin, care venise la noi cu un an înainte și i-a povestit despre Smida. Din anumite motive, nu a ajuns decît în ziua festivalului și a fost puțin cam dezamăgit din cauza asta. Dar i-a plăcut mult și sper să avem ocazia să-l vedem din nou pe scena Smida și printre participanți.

a consemnat Marius CHIVU

Foto: Marius Maris

Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semnează un eseu despre educație și modul în care o practică de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a pătrunde în universul istoriei culturale a cunoscutei clădiri din strada Armenească 34, construită în 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, şi Emilia, cea de-a treia lui soție, un parcurs creionat din povești recuperate și amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Granițe
Începînd cu această ediție, deloc întîmplător intitulată „Granițe”, antologia „KIWI” (Editura Polirom, 2022) oferă un cuprins internațional.
946 17 Morozov jpg
Bărbatul care iubea femeile
Cîteva femei devin materie literară pură, ajungînd să umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autoficțională care e viața scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzicală a lui Boiangiu are cîrlig – e un LP cu multe ricoșeuri tematice, sărind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner – Totul în tot sau marea metamorfoză
Așezarea pe soclul tabloului a sculpturii care înfățișează varianta tridimensională a unui segment din pictură demonstrează intenția artistului de a crea o operă susceptibilă să sugereze un spațiu în care exteriorul (sculptura) și interiorul (tabloul) sînt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?