Drum and bass-ul și cu toba mare
● Enter Shikari, A Kiss for the Whole World, So Recordings, 2023.
Take to the Skies, albumul de debut al unei formații apărute în St Albans, un orășel aflat la vreo doisprezece kilometri de Londra, încerca, în 2007, să-și facă loc în valul acela masiv de trupe britanice al deceniului. Dar nu pe calea bătătorită de atîția alții, de recuperare și regenerare a energiei post-punk locale; el părea parcă adus de vîntul emo care bătea dinspre Atlantic: cuplajul acela dintre sound-ul post-hardcore – ha! tot post-punk, dar în siajul hardcore punk-ului de extracție americană – și niște curioase inserturi electronice progressive, probabil pentru a nu arăta fix ca The Chemical Romance. Cineva spunea că Enter Shikari reprezenta pentru post-hardcore ceea ce era Klaxons pentru indie, și nu era deloc departe de adevăr.
Veniți din locul care i-a dat pe The Zombies la începutul anilor ’60, Enter Shikari devenea la mijlocul anilor 2000 un fel de știre senzaționalistă a MySpace-ului cu un număr de followers care astăzi i-ar provoca un zîmbet ironic oricărui influencer debutant – aproape 190.000 –, refuzau contracte cu case de discuri mari și serioase, umpleau cît ai clipi cele 2.000 de locuri ale London Astoria și primeau, de la revista New Musical Express, The John Peel Award for Innovation. Mai mult, în acel îndepărtat an 2007 o făcea pe serioasa publicație The Guardian să exclame plăcut alarmată: „Mai mult discutată decît ascultată, această formație de metal din St Albans ar putea reprezenta sfîrșitul modelului actual de business din industria muzicală!”. (Parcă-parcă îmi vine să pun acel emoticon la care vă gîndiți și voi.)
Au trecut de atunci destui ani și o salbă de încă șase albume de studio, ultimul dintre ele lansat în aprilie anul acesta și botezat A Kiss for the Whole World. Între timp, cîteva contracte cu major-uri tot au fost semnate, MySpace-ul a sucombat pentru a fi înlocuit de o mînă de rețele sociale și platforme de streaming ultradominante și manipulative, modelul de business din industria muzicală s-a schimbat, dar nu neapărat în sensul dorit cîndva de cîteva trupe, Enter Shikari printre ele. Ce nu s-a modificat radical sînt componența și însuși sound-ul grupului din St Albans – el doar s-a rafinat și adaptat cumva unui model de dezvoltare (personală?) în acord cu anumite trend-uri. Să zicem că de la The Mindsweep (2015) încoace, elementele electronice ale muzicii ES au devenit din ce în ce mai prevalente, capturînd și mai consistent estetica muzicii făcute de Rou Reynolds & Co. Iar acest AKftWW devine corolarul metodei, augmentînd chiar acea teatralitate pe care formația o avea încă de la începuturi.
Enter Shiktari nu vrea să fie doar post-hardcore, ci să se și anexeze acelui hardcore continuum din muzica britanică – la urma urmei, pînă la Bristol e doar un drum de două ore cu mașina – invocat cîndva de criticul Simon Reynolds. În doar 34 de minute, fragmente de dubstep, drum and bass, 2-step și techno sînt anturate în magma asta bombastică, în care din cînd în cînd Orchestra Filarmonicii din Praga picură romanță.
Formația engleză Enter Shikari va concerta la Arenele Romane din București pe data de 9 noiembrie 2023, cu începere de la ora 20. Concertul face parte din turneul de promovare a noului album, A Kiss for the Whole World, în deschidere urmînd a performa grupul Lake Malice, de asemenea din Marea Britanie. Evenimentul este organizat de agenția Honeycomb Live România, informații despre achiziționarea biletelor – cu prețul de 175 de lei – putînd fi găsite pe site-ul acesteia, la adresa https://honeycomb-live.com/entershikari.
Paul Breazu este jurnalist.
