"Creaţia este o parte a descoperirii, şi nu invers" - interviu cu Gary BURTON

Publicat în Dilema Veche nr. 424 din 29 martie - 4 aprilie 2012
"Creaţia este o parte a descoperirii, şi nu invers"   interviu cu Gary BURTON jpeg

Pionier al genului fusion, vibrafonistul Gary Burton (n. 1943) a concertat la Bucureşti, alături de altă figură legendară a jazzului – pianistul Chick Corea –, în seara zilei de 20 martie. Interviul a fost realizat cu sprijinul Teatrului de Operetă „Ion Dacian“ din Bucureşti (opereta.ro), organizatorul concertului.

Vorbiţi-mi despre instrumentul dvs.

Vibrafonul a fost inventat în jurul anului 1930. Marimba exista deja ca instrument tradiţional, iar xilofonul funcţiona cu taste din lemn de zeci de ani. În anii ’30 a apărut însă tastatura din metal, iar Lionel Hampton a fost primul care a preluat şi promovat vibrafonul. Atunci a apărut şi prima înregistrare. Louis Armstrong organizase o sesiune de înregistrări unde Hampton trebuia să folosească bateria, dar văzînd şi auzind acel instrument din metal, l-a pus pe Hamp să înregistreze cu el vreo două piese. Cîţiva ani mai tîrziu, Hampton a intrat în orchestra lui Benny Goodman, cea mai populară la acea vreme. Astfel, vibrafonul a fost expus unui public larg. Nu ştiu dacă altfel am fi auzit despre vibrafon la o scară atît de largă. Eu am apărut după vreo 20 de ani. Am început să cînt la vibrafon în 1949, copil fiind.

A fost vorba de o revelaţie?

Nicidecum. Nici măcar nu mi-am ales eu instrumentul, ci părinţii. Eram trei copii, iar părinţii au vrut ca toţi să luăm lecţii de muzică. Sora mea mai mare lua deja lecţii de pian, iar eu, la 6 ani, într-un mic orăşel din Indiana, am fost trimis la singura femeie care preda marimba şi vibrafon. Eu credeam că există asemenea profesori în fiecare oraş, dar cînd m-am mutat mai tîrziu în altă parte, mi-am dat seama că nimeni nu auzise de vibrafon şi că nu existau profesori. Eu totuşi continuam să cînt şi să studiez după partituri sau din memorie.

Marea schimbare s-a petrecut în momentul în care am ascultat un disc de jazz. Aveam 13-14 ani şi am dat peste un album cu Benny Goodman. Eram fascinat de energia, de entuziasmul cu care se cînta... În acel moment mi-am dorit să fiu ca oamenii lui Benny. Am început să caut din ce în ce mai multe înregistrări de jazz, cu toate că era destul de dificil. Am crescut într-un orăşel cu o populaţie de vreo 5000 de oameni, nimeni nu avea nici o legătură cu jazzul. Cel mai apropiat oraş mai mare, care avea şi magazin de discuri, era la vreo oră distanţă de noi, astfel că, în fiecare sîmbătă, tata mă ducea cu maşina acolo şi-mi cumpăram cele mai noi discuri. Găseam Modern Jazz Quartet, Art Blakey, Dave Brubeck, artişti care erau mari în anii ’50. Astfel a avut loc iniţierea mea în jazz, începută cu această coincidenţă: în oraşul meu era o femeie care preda vibrafon, iar părinţii mei m-au trimis la ea. Apoi vibrafonul a ajuns să fie pasiunea vieţii mele, instrumentul meu.

Cum e să cîntaţi cu Chick Corea?

Totul a început de la un moment de duet improvizat, la un festival de jazz din München din 1972. Veniserăm cu grupuri diferite, iar organizatorul ne-a propus un jam session la finalul concertului. Pînă la urmă, doar eu cu Chick am urcat pe scenă. După concert, Manfred Eicher, deţinătorul casei de discuri ECM, a venit la noi şi ne-a propus să înregistrăm un album. Nouă ni s-a părut o nebunie: cine stă să asculte o oră de muzică numai cu pian şi vibrafon? Însă el a insistat, ne-a scris, astfel că, după şase luni, eram înapoi în Europa pentru a înregistra Crystal Silence. Ne programaserăm trei zile de studio, dar am terminat totul în trei ore. Aşa a început. Atunci ne-am dat seama că ne intuim reciproc, că putem vibra intens împreună, dar credeam că se va termina, că ne vom plictisi şi vom urma alte direcţii. Acum, după 40 de ani, încă găsim lucruri noi şi multă bucurie în a cînta împreună. La un moment dat, unul din noi va ceda, iar asta va sfîrşi relaţia noastră, dar pînă atunci rămînem una dintre cele mai longevive colaborări din istoria jazzului.

„Formele de artă nu mor, se reinventează“

Artistul creează sau descoperă?

Cred că amîndouă ipotezele sînt valabile. Uneori mă întreb dacă nu cumva creaţia este, de fapt, o parte a descoperirii, şi nu invers, cum mulţi cred. Noi împrumutăm permanent de la ceea ce ascultăm, chiar dacă este o piesă pop pe care o auzim la radio sau de un concert de muzică clasică. Tot ce ascultăm ajunge în creier. Uneori nici nu realizăm că se află acolo. În momentul în care devii creativ prin compoziţie sau improvizaţie, toată informaţia se află în tine în stare brută, indiferent că e vorba de o temă, un mod de interpretare sau o melodie. Sîntem practic o creaţie a ceea ce auzim în jurul nostru. La un moment dat preluăm acest material brut, pe care-l absorbim, îl prelucrăm şi îl reambalăm în forma personalităţii noastre. Cea mai bună cale de a ajunge la noi moduri de abordare şi la idei noi este permanenta expunere la muzica pe care nu ai mai auzit-o pînă atunci.

Noi sîntem un fel de călători muzicali. Căutăm să vedem ce se mai întîmplă chiar şi în afara ariei jazzului. Am fost implicat în tangoul lui Piazzolla vreo 20 de ani, am cîntat bossa nova alături de Stan Getz şi mulţi alţii, am fost ancorat permanent în muzica clasică... Explorarea e constantă şi întotdeauna te alimentează cu idei. Peste tot unde umbli, poţi găsi inspiraţie. La un moment dat ascultam Bartók şi mi-au venit idei pentru propriile compoziţii. Cine ar fi crezut!? Acesta este farmecul jazzului.

Mă uit la instrumentiştii de muzică clasică şi, în general, la cei educaţi academic şi îmi dau seama cît sînt de condiţionaţi de repertoriu şi de partitură. Dacă le propui ceva nou, nu prea ştiu de unde să înceapă. Cu cîteva sute de ani în urmă, sînt sigur că Scarlati, Bach, Mozart improvizau mult, se manifestau liber, dar ce a rămas pe partituri nu prea mai lasă loc pentru improvizaţie. Mai mult, în muzica clasică există o separare clară între compozitor şi instrumentist, mai ales în zilele noastre. Spre exemplu, Chick Corea este un excelent pianist, dar este şi un foarte bun compozitor. La fel şi Pat Metheny, Herbie Hancock şi alţii. Mulţi muzicieni de jazz le fac pe amîndouă. În muzica clasică, sînt mai puţini. Beethoven, pînă să surzească, îşi cînta în premieră concertele de pian, Rachmaninov era un mare pianist, nu doar compozitor, Piazzolla îşi cînta compoziţiile la bandoneon, dar aceştia sînt doar cîteva excepţii. Acum e altfel, nu prea mai găseşti artişti care să le facă foarte bine pe amîndouă.

Chick Corea vorbea despre spiritul creativităţii. Care credeţi că este elementul principal care stă la baza acestui termen?

Există un aspect general şi unul specific. În general, e vorba de simţul libertăţii, de sentimentul că poţi explora ceva nou. În mod specific, trebuie să fii în permanent contact cu subconştientul. Muzica pe care noi o scriem şi o cîntăm vine de acolo. Spre exemplu, ne lansăm într-o piesă frumoasă sau un solo virtuoz, notele curg, totul este fascinant, dar noi nu putem gîndi acea piesă notă cu notă, nici nu putem anticipa cum vor zbura notele. Nu ai timp, totul curge repede. Doar subconştientul poate lua pe loc deciziile importante şi poate dicta mîinilor ce să cînte. Cînd încep o piesă, las mintea deoparte şi piesa continuă cu mine urmărind ceea ce face subconştientul.

Credeţi că mai e loc de pionierat, ar mai putea cineva să formeze ceva cu totul nou?

Ca artist, consider că întotdeauna vor exista lucruri noi de descoperit. Iau ca exemplu pianul, care există sub această formă de peste 250 de ani. Nu există tehnici noi de interpretare, tot cu cele două mîini se cîntă, dar muzica va fi întotdeauna alta. Formele de artă nu mor, ele se reinventează recurent. Jazzul este o formă de artă care nu are cum să rămînă pe loc, la fel cum nici o formă consolidată în timp nu are cum să dispară. Dacă mă întrebi care va fi următoarea tendinţă în jazz, nu ştiu să-ţi răspund. La fel, dacă mă întrebai asta în anii ’60, nu aş fi ştiut că Bill Evans sau Chick Corea aveau să devină atît de mari.

Aţi fost şi unul dintre cei care au pus bazele noţiunii de fusion. Nu cumva a ajuns un termen pentru a defini orice combinaţie muzicală?

Aveam 25 de ani cînd m-am gîndit să combin jazzul cu rockul. Eram atras de caracterul eclectic, de prospeţimea rockului, în timp ce constatam că jazzul începe să stagneze. Am început să schimb lucrurile, fiind printre primii, dar nu primul. După cîţiva ani şi Miles Davis a avut aceeaşi idee. De atunci, fusion a devenit o nouă ramură a jazzului. Pînă în anii ’60 aveam dixieland, swing, bebop şi tot ce a urmat, bazat pe o formă destul de clară şi fixă. Abia în anii ’60, jazzul a devenit suficient de încăpător pentru a îngloba mult mai multe elemente noi, din toate genurile. Acum avem mult mai multe opţiuni, iar fiecare stil îşi are propriul public, ceea ce este minunat. A fost foarte sănătos pentru jazz să accepte multiculturalitatea. 

a consemnat Berti BARBERA

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Soldati ucraineni se adapostesc in timpul unui bombardament in Lyman- razboi Ucraina FOTO Profimedia
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Putin semnează vineri tratatele de anexare. Țările care au furnizat Ucrainei cele mai multe arme
Prăbușirea „buzunarului” Lîman ar putea permite trupelor ucrainene să amenințe pozițiile rusești de-a lungul graniței de vest a Oblastului Lugansk și în zona Severodonețk-Lysychansk.
Varujan Pambuccian / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Creșterea lefurilor pentru aleșii locali: noian de justificări bizare
Reprezentanții Puterii s-au întrecut în justificări pe tema creșterii lefurilor aleșilor locali, fiind puși pe același palier cu persoanele vulnerabile sau prezentați ca actori esențiali în fața instaurării unei dictaturi.
siegfried muresan facebook
Mureșan (PNL): Fonduri suplimentare pentru România prin MRR, pentru investiţii în sistemul energetic
România ar putea beneficia de fonduri suplimentare prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR), fiind vorba atât de bani nerambursabili, circa 1,3-1,4 miliarde de euro, a anunțat Siegfried Mureșan.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.