Bunicii blueseri belgieni

Publicat în Dilema Veche nr. 365 din 10 - 16 februarie 2011
Bunicii blueseri belgieni jpeg

● Steven De Bruyn, Tony Gyselinck & Roland Van Campenhout, Fortune Cookie, Munich Records, 2010.  

Deşi SUA sînt, în principiu, o colonie britanică şi o mărturie a (bănuiesc) celui mai întins imperiu care a fost instituit vreodată pe Pămînt, nu puţini sînt americanii care le reproşează englezilor că nu vorbesc prea bine engleza. Am sesizat şi între jazzeri tentaţia de a asimila blues-ul ca un subprodus al jazzului. Spre deosebire de anecdota de mai sus, aici nu e (de obicei) vorba de ignoranţă, ci de revizionism pervers şi manevre de politică a culturii. Acelaşi lucru se întîmplă şi cu scena world music. Majoritatea festivalurilor de jazz invită trupe sau organizează secţiuni de blues sau world music. Mai rar găseşti astfel de secţiuni în evenimente rock, folk, country sau specializate pe alte genuri ce s-au născut din matca respectivă. Chitaristul Roland van Campenhout mărturiseşte că, deşi educat în mediile jazz, a fost surprins, la un moment dat, să realizeze că genul pe care încerca să-l practice era de fapt blues, bruiat de influenţele jazz ale mediilor care l-au format. Sau poate că nu e vorba de politici culturale, cît de faptul că blues-ul, ajuns la senectute, scos la pensie cu forţa, mutat la azil şi cu pensia recalculată de către propriii copii, a găsit adăpost în casa jazzului, fratele mai familist şi mai puţin risipitor dintre cei mulţi pe care i-a dat acestei lumi. Or, cel mai probabil, adevărul e undeva în mijloc. 

Foarte proaspătul (şi la propriu, şi la figurat) album Fortune Cookie al trioului belgian De Bruyn (voce, muzicuţă, electro-trucuri), Gyselinck (tobe), van Campenhout (voce, chitară) se află exact în acel mijloc. Ultimii doi membri sînt, la ei în Belgia, legende – mai ales ultimul, căruia nici nu-i prea ştie lumea numele de familie, el fiind cunoscut drept „legenda Roland“ şi considerat un fel de Willie Nelson al Belgiei. Din păcate, sînt mai puţin legendari în afara ţării natale, şi implicit la noi, din motive destul de clare, legate de expunere – nu pot să înţeleg de ce, cu 40 de ani de carieră în spate, nu au încă o pagină Wikipedia ori un site de promovare în limba engleză (deşi cîntă în engleză, deci pentru o audienţă ţintă internaţională). A trebuit să vină De Bruyn să le facă un cont pe Facebook. 

De Bruyn e mai tinerel, mai vizibil internaţional şi îşi asumă în acest trio rolul fiului inimos care poartă grija bunicilor blueseri. Grija lui Roland a mai purtat-o şi înainte, cînd l-a invitat să colaboreze cu unul din grupurile sale de tinereţe (acum vreo 10 ani), El Fish, iar pe Gyselinck l-a mai recrutat în trupa sa actuală, The Rythm Junks – o miniorchestră pop-jazz-reggae pentru jazzerii mai cheflii. În formatul trio, cei trei se întorc la blues, dar unul de o factură destul de experimentală, cu texturi psihedelice şi găselniţe electronice mixate în baza. Căci spiritul albumului e de blues autentic, american-mlăştinos, cu titluri ca „Boots and Bitches“, „Teeth Grinder“ sau „Spider on My Face“ şi pe alocuri vocea morocănoasă a lui Roland cîntînd în engleză. Percuţia lui Gyselink nu se abate prea mult de la această direcţie. De Bruyn e cel care bruiază şi experimentează, din fericire în direcţii captivante şi originale, nu în improvizaţii facile, incomprehensibile sau minimaliste. Prima similitudine care mi-a venit în minte la ascultarea albumului a fost cu muzica lui David Lynch – nu cea din filme, ci aceea cîntată de regizor pe puţinele materiale audio pe care le-a publicat. 

Deşi Belgia e o ţară mică în lumea muzicală, a avut numele ei de răsunet în istoria blues-jazz: Django Reinhardt – pe la începuturi, Toots Thielemans – în epoca de aur (cu care, de altfel, Gyselink a cîntat în tinereţe), iar acum – De Bruyn care, fie că îşi reabilitează cultural idolii, fie că formează trupe noi şi tinere, are mari şanse să devină şi el un erou naţional muzical al Belgiei.

Steven De Bruyn, Tony Gyselinck & Roland Van Campenhout vor concerta sîmbătă, 26 februarie, în cadrul Festivalului de Blues de la Sighişoara. Mai multe la www.blues-festival.ro

Aron Biro este autorul blogului http://aronbiro.blogspot.com.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

paul danci jpg
Noile mașini, proiectate să „țină” între 7 și 12 ani. Explicațiile unui inginer român de la Mercedes
Paul Danci, un inginer care lucrează la Mercedes-Benz, a explicat, într-o postare de pe pagina sa de Facebook, motivele pentru care astăzi „nu se mai fac mașini așa cum se făceau mai demult”. Potrivit inginerului român, noile mașini sunt proiectate cu o durată de viață între 7 și 12 ani.
Soldați ucraineni în Crimeea în 2014 FOTO Shutterstock
Poltico: Unități de gherilă se formează în Crimeea. Rusia se teme și se pregătește de bătălia pentru peninsulă
Când Vladimir Putin a ordonat o invazie pe scară largă a Ucrainei în februarie, puțini se așteptau ca nouă luni mai târziu armata ucraineană să amenințe că va elibera Crimeea.
danut panait factura (1) png
Factură la curent de peste 4.000 de lei pentru un consum inexistent. „Cum ar trebui să-i cataloghez, hoți cu acte?”
Peste 8.000 de lei a plătit un buzoian pentru curentul consumat în două luni și a crezut inițial că suma uriașă i se trage de la pompa de irigat. El a aflat apoi că-i fusese umflată factura.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.