Modelul francez: pasiunea pentru cultură – interviu cu Marie-Christine SARAGOSSE

Publicat în Dilema Veche nr. 795 din 16-22 mai 2019
Modelul francez: pasiunea pentru cultură – interviu cu Marie Christine SARAGOSSE jpeg

Marie-Christine Saragosse a absolvit ENA (École Nationale d’Administration) în 1987 și, de atunci, a lucrat în sectorul audio-vizual public din Franța. Din 2012, este președinte-director general al grupului France Médias Monde (instituție de presă din care fac parte Radio France Internationale, postul de televiziune France 24 și postul de radio în limba arabă Monte Carlo Doualiya). Am întîlnit-o la București, cu ocazia Sezonului cultural româno-francez. 

RFI România a urmărit îndeaproape Sezonul cultural franco-român (des-fășurat în Franța), iar la „perechea“ sa de la București (Sezonul româno-francez) a avut un studio mobil care a transmis în direct. Ce semnificație acordați acestor evenimente?

Evenimentele se bazează pe relațiile culturale româno-franceze, care sînt foarte vechi și foarte profunde. Îmi amintesc că, pe cînd eram elevă, am învățat la școală despre Ionesco, Cioran și despre alții. În Franța fiind, mi-am dat seama că ei făceau parte din educația mea. La un moment dat mi-am dat seama că ei nu sînt doar francezi, sînt și români. Nu cred că există multe țări în lume care să aibă asemenea legături precum România și Franța. Am învățat la școală și despre alți autori străini – Dostoievski, Tolstoi, Shakespeare –, dar ei erau pentru mine doar străini. Istoria relațiilor dintre România și Franța e cu totul specială. Iar astăzi, relațiile noastre nu sînt doar culturale: este vorba și despre economie, despre dezvoltare sustenabilă, despre societate, despre viața noastră comună. Între timp, România înseamnă Europa. Se apropie alegerile europene, România este la președinția Consiliului. Franța a fost mereu de partea României în privința aderării la Uniunea Europeană.

Ce efect a avut Sezonul franco-român asupra publicului din Franța?

Sezonul cultural franco-român e privit de mulți francezi drept ceva aproape personal. Nu e vorba despre „străini care vin în Franța“. Am avut un studio mobil RFI la evenimentele care au avut loc la Centrul Pompidou și am văzut cu ochii mei cum veneau francezii acolo. Pentru francezi, acolo nu era prezentă o „țară străină“, ci o țară care le e familiară. Probabil că și-au dat seama cu această ocazie că mulți dintre artiștii pe care îi cunosc sînt români.

La București, a avut loc „returul“...

E interesant acest Sezon „încrucișat“; altele n-au fost așa – de pildă, urmează să primim în Franța Mexicul, dar Franța nu va merge în Mexic. Așa încît îmi place foarte mult acest Sezon încrucișat, „în oglindă“. Există o pleiadă de evenimente, în toată România, nu doar la București. Iar noi, France Médias Monde – și în special RFI – sîntem expresia deplină a acestei „încrucișări“: trăim cu senzația că sîntem un adevărat simbol al acestui Sezon cultural. În Europa, RFI are o singură redacție, aici, în România: nu mai există, în Europa, vreo altă redacție „delocalizată“, doar cea de la București. Ceea ce arată aceeași poveste despre care v-am spus la început – că eu, în copilărie, am învățat despre autori francezi care erau și români… Dar mai arată și povestea europeană: și Franța, și România sînt acum în preajma alegerilor europene…

Mai există și povestea francofoniei, căci România face parte din organizația țărilor francofone. Totuși, limba franceză pare să fi cedat în fața englezei printre tinerii de azi…

E o poveste pe care o aud de mult timp, că tinerii de aici îmi vorbesc mai degrabă în engleză. Dar cînd, din întîmplare, îi întreb: „Înțelegeți ce spun cînd vorbesc franceza?“, ei îmi răspund „da“. „Înseamnă că vorbiți și franceza.“ „Da“, zic ei, „dar facem prea multe greșeli.“ Și explică așa: „Există români care nu numai că au vorbit perfect franceza, dar au adus o contribuție majoră la evoluția literaturii franceze. Așa că noi n-avem dreptul să facem greșeli“. Iar eu le spun: „Ba da, faceți greșeli, vă rog, dacă aveți un accent nepotrivit nu e grav, ador să aud franceza cu accent românesc“. Dar ei sînt foarte exigenți. Asta e din cauza istoriei comune și a culturii comune. Asta e explicația pe care o dau pudorii cu care tinerii români încearcă să vorbească franceza, dar nu au aceeași pudoare cînd vorbesc engleza. Engleza e o limbă universală pentru comunicare, într-adevăr. Îl ador pe Shakespeare. Churchill face parte și din istoria mea – deși o iubesc mai mult pe Jeanne d’Arc… Îmi place mult plurilingvismul. România este campioană, în Europa Centrală, în materie de francofonie. Cred că este loc pentru „une -langue de cœur“ – o limbă a inimii, pe lîngă limba de comunicare. Și mai cred că trebuie învățate mai multe limbi străine. De altfel, Uniunea Europeană a decis, în 2002, studierea obligatorie a două limbi străine. Limba inimii poate oferi alte perspective decît limba de comunicare în afaceri. De altfel, Goethe spunea că nu ne cunoaștem cu adevărat limba maternă decît cînd învățăm o limbă străină. Românii sînt foarte dotați pentru învățarea limbilor străine.

Cultura română – e un lucru știut de orice elev din România – a avut drept model cultura franceză. Cum vi se pare că funcționează astăzi (nu doar pentru România) modelul cultural francez?

Interesantă este matricea modelului cultural francez. În fond, ceea ce e important în cultura franceză este dragostea pentru cultură, iar cultura e universală, e o deschidere spre lume. Cineva spunea că nu rezolvăm nimic prin cultură, dar nu rezolvăm nimic fără cultură. Mi se pare just. France Médias Monde transmite în 15 limbi, pe toate continentele. Toți angajații vorbesc, desigur, franceza, care funcționează ca un liant în grup. Dar cel de-al doilea liant este cultura. Pe alte canale radio și TV internaționale nu există această pasiune pentru cultură. RFI este un post de radio îndrăgostit de cultură, de toate culturile. Ceea ce face, de exemplu, RFI pentru culturile africane este unic în lume. Acesta e modelul francez.

Mi se pare important că grupul -France Médias Monde este o instituție publică. Cum vedeți rolul organizațiilor media publice astăzi, în epoca fake news și a rețelelor sociale?

Cuvîntul-cheie aici este public. Într-o democrație, mass-media publice nu înseamnă guvernamentale. Mass-media publice nu se află în serviciul politicii; dacă ar fi așa, s-ar face loc propagandei, care nu e într-un raport dezinteresat cu publicul. Iar cel mai important pentru mass-media publice este raportul dezinteresat cu publicul, asta le dă credibilitate și forță. Și, mai ales, o legătură emoțională cu publicul. Cînd merg în Africa, de pildă, constat că acolo RFI nu e doar un post de radio. Este un membru al familiei, care le spune oamenilor adevărul. În țările Americii Latine în care există regimuri autoritare, RFI este vocea libertății. RFI are un buget public, dar este independent de guvern. Dacă sîntem finanțați de stat înseamnă că sîntem „ai statului“ sau un grup media independent? Există o întreagă dezbatere pe această temă în Franța. Se discută și despre modalitățile de desemnare a conducătorilor: sînt numiți pentru că exprimă valorile universale ale Franței sau după alte criterii? Cine îi numește? E foarte important. Rețelele sociale sînt o șansă pentru noi. O organizație media mondială, cu un buget limitat, nu poate avea aceeași forță de impact în toate țările. Așa că rețelele sociale ne permit să ajungem la un public mai numeros, mai ales la tineri. Sîntem primii pe Facebook, pe YouTube France 24 are un canal în franceză și în arabă și va avea în curînd și unul în engleză. Rețelele sociale sînt foarte puternice; cînd Facebook decide să-și modifice algoritmii, apare o degringoladă pentru noi. Chestiunea asta e doar de ordin economic sau și etic? Pentru mine, e în primul rînd etică. Dacă Facebook decide că anumite organizații media vor fi afectate de schimbare, libertatea de alegere a publicului e afectată. Nu cumva ar trebui să existe mai multă transparență și mai multă echitate? Apoi, e vorba și despre repartizarea resurselor: cel care are rețeaua are cea mai mare parte a veniturilor din publicitate, iar creatorilor de conținut le rămîne prea puțin. Există un defazaj între crearea de conținut și resurse.

Și ce ar trebui făcut?

Reglementări. Transparență. Asta înseamnă, de fapt, Europa.

Și cine trebuie să-și asume responsabilitatea pentru diminuarea știrilor false?

În franceză, pentru fake news a apărut termenul infox: „informații toxice“. Ce putem face? Putem fixa reguli, putem face sesizare la tribunal: în Franța, judecătorul poate interveni în 48 de ore pentru a obliga la eliminarea informațiilor false, dar e deja tîrziu, între timp informațiile s-au răspîndit. În cazul masacrului de la Christchurch, din Noua Zeelandă, acel video abominabil a infectat toate rețelele sociale înainte de a fi eliminat. Poate decide judecătorul eliminarea? Cred că mai degrabă platformele înseși ar trebui s-o facă. Noi am colaborat bine cu Facebook de fiecare dată – de exemplu, în cazul alegerilor prezidențiale din Franța. Există, apoi, o asociație europeană pentru fact checking din care fac parte 19 organizații media, inclusiv France Médias Monde. Înainte de toate, e o problemă de responsabilitate editorială. Eu sînt președinte-director general al grupului; evident, nu eu decid, de pildă, ce titlu pune un editor articolului său. Dar dacă apare o eroare sau o informație falsă, eu trebuie să mă prezint în fața judecătorului. Există în Franța o veche lege privind libertatea presei, datează din 1891. Conform acestei legi, judecătorul poate fi sesizat, iar el mă convoacă pe mine în calitate de PDG, deși nu eu am scris articolul și nu eu am dat titlul. Și eu sînt cea condamnată. În șase ani de cînd sînt PDG, am avut foarte multe sesizări, dar o singură condamnare (cu care am fost de acord), o amendă de 500 de euro. Dacă Facebook sau Google News transmit o știre falsă, nu au nici o responsabilitate. Poate că aici e o problemă. Dacă ar răspunde, probabil că ar investi mai mult în eliminarea știrilor false și în combaterea urii și a imaginilor șocante.

Educarea publicului nu are și ea un rol?

Noi facem foarte mult în această privință, redactorii și corespondenții noștri merg în școli și discută cu elevii. În Franța, am organizat cursuri pentru 1500 de elevi pînă acum, la solicitarea profesorilor. Profesorii au de organizat, în clase, dezbateri despre tot felul de subiecte. Iar uneori e complicat; dacă ai în clasă diverse naționalități, care vin din familii cu diverse moduri de viață, cu diverse idei și prejudecăți, trebuie să eviți confruntarea. Am avut două mii de cereri pentru cursuri de formare a profesorilor și învățătorilor, dar din păcate finanțarea n-a fost suficientă.

a consemnat Mircea VASILESCU

Foto: F.M.M.

QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.