Mitologia feminin─â a Parisului

Publicat în Dilema Veche nr. 620 din 7-13 ianuarie 2016
Mitologia feminin─â a Parisului jpeg

M arile ora┼če se disting printr-o mitologie construit─â ├«n timp, reper pe harta mental─â a celor care le doresc: a le vizita ├«nseamn─â tocmai a avea acces la aceast─â mitologie, cu tot ce comport─â ea ca prealabil cunoscut. Marele ora┼č nu invit─â la o descoperire ca Lima, La Paz, Bucure┼čti sau Phnom Penh, ci la o confirmare. Satisfac┼úia de aici provine din a┼čteptareÔÇŽ V─âz├«nd recent expozi┼úii, citind c─âr┼úi, mi s-a impus cu eviden┼ú─â mitologia feminin─â a Parisului. Ea e modern─â, urban─â, asociat─â acestor eroine nocturne care au animat saloanele, au agitat teatrele, au sedus pietonii: nu so┼úiile, ci iubitele, amantele, prostituatele, ele formeaz─â curentul subteran care s-a afirmat, disident ┼či derutant, ca dublul rebel al rigorilor casnice, al austerit─â┼úii familiare, al protocoalelor tradi┼úionale. Mitologia feminin─â e una a nesupunerii, c─âci ├«┼či are ca centru pl─âcerea. Ea se impune ca principiu de grup ┼či se constituie ├«n regul─â de comportament nu doar individual─â, ci ┼či de v├«rst─â ┼či clas─â. Mitologia feminin─â se impune ca versiunea alternativ─â a ordinii unanim acceptate pentru a deveni marca identitar─â a Parisului, capital─â a sexului ┼či a viciului, ├«nc├«t, ├«ntr-o scrisoare c─âtre so┼úia sa, p├«n─â ┼či Bismarck, ├«n vizit─â la Paris, se va sim┼úi obligat, pentru a o lini┼čti, s─â conteste ÔÇ×farmecele pariziencelor care nu s├«nt at├«t de excep┼úionale c├«t se spuneÔÇť. Mitologia feminin─â a Capitalei dep─â┼čea grani┼úele Fran┼úei ┼či era interna┼úional recunoscut─â. Aici au aventuri celebre prin┼úi ru┼či ┼či bei turci, mo┼čtenitori egipteni ┼či nobili englezi: ca fluturii de noapte, se concentreaz─â ├«n ora┼čul curtezanelor ┼či al s─ârb─âtorilor reunite, ├«n ora┼čul prin defini┼úie festiv. Totul ├«l opune Londrei sau Berlinului! 

Privesc o colec┼úie elve┼úian─â reunit─â la Villa Flora, prezentat─â la Muzeul Marmottan nu departe de celebrul Bois de Boulogne, loc privilegiat pentru plimb─âri mondene ┼či aventuri improvizate. Impresioni┼čtii s├«nt prezen┼úi aici, lor li se al─âtur─â ┼či succesori ca F├ęlix Valotton sau Pierre Bonnard. Deodat─â, mi se impune revela┼úia c─â pictorii ace┼čtia care au p─âr─âsit atelierele pentru a se confrunta cu marea ┼či soarele, cu fluviul ┼či sala de teatru, s├«nt la originea unei muta┼úii esen┼úiale: ei instaureaz─â puterea femeii. A femeii cotidiene, seduc─âtoare ┼či liber─â, a femeii neata┼čate contractelor familiale, femeie spontan─â, eroin─â a clipei. B─ârbatul a devenit personaj secundar, figurant ├«n aceast─â lume unde ┼či-a pierdut centralitatea. Impresioni┼čtii, de la Manet la Renoir ┼či Pissarro, s├«nt la originea acestei muta┼úii. C├«nd Germania se ├«narmeaz─â, Fran┼úa se distreaz─â ┼či atribuie femeii o importan┼ú─â niciunde egalat─â. 

Muzeul Orsay ne convoac─â nu la o prezentare a femeilor simple, dezinvolte ┼či lipsite de umbr─â, ci la una a curtezanelor plasate ├«n dubla perspectiv─â a ÔÇ×splendorii ┼či a mizerieiÔÇť. Glorie ┼či servitute a sexului care se expune gra┼úie unor arti┼čti de geniu ce nu ezit─â s─â-┼či aleag─â personaje cel mai adesea declasate, reduse la o condi┼úie marginal─â sau, dimpotriv─â, adulate pe scenele pariziene ce se multiplic─â ├«n a doua parte a secolului al XIX-lea, sub Napoleon al III-lea, el ├«nsu┼či fervent partizan al curtezanelor. Ceea ce merit─â ├«ns─â semnalat e c─â alegerea motivului erotic nu suscit─â dezbateri ┼či scandaluri dec├«t atunci c├«nd un mare pictor novator ├«l trateaz─â ÔÇô Manet ├«ndeosebi, Toulouse-Lautrec ÔÇô ┼či r─âm├«ne f─âr─â consecin┼ú─â c├«nd e realizat de un pictor academic, f─âr─â asperit─â┼úi, nici veritabil─â pulsiune. Pictura, calitatea ei plastic─â, disociaz─â recep┼úia, c─âci ea e tumultuoas─â c├«nd opera deranjeaz─â ┼či conciliant─â c├«nd respect─â codurile tradi┼úionale. 

E xpozi┼úia, al─âturi de capodopere, dezv─âluie impactul corpului feminin ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea, gra┼úie noii tehnici ce se impune: fotografia. Ea demultiplic─â imaginile, asigur─â promovarea comer┼úului venal ┼či publicitatea locurilor de rendez-vous. Fiecare curtezan─â ├«┼či comand─â o carte de vizit─â unde ├«┼či expune senzualitatea f─âr─â a mai fi obligat─â s─â se adreseze unui pictor, fiecare patroan─â de bordel propune clien┼úilor virtuali un catalog fotografic pentru a-╚Öi putea selec╚Ťiona partenerele. ┼×i astfel, prin generalizare, tabloul erotic e┼čueaz─â ├«n imagine pornografic─â. Despre rolul tehnologiei ├«n generalizarea sexului s-ar putea scrie un eseu, c─âci astfel se trece de la ÔÇ×auraÔÇť corpului unic la multiplicitatea seriei ob┼úinute prin ÔÇ×reproducere mecanic─âÔÇť, pentru a relua termenii celebri ai lui Walter Benjamin. Ceea ce pictorii au exaltat, fotografia a deteriorat. 

Catherine Autier consacr─â un admirabil volum aceleia┼či ÔÇ×mitologiiÔÇť pariziene, unde se instaureaz─â o adev─ârat─â ierarhie a curtezanelor, de la cele mai pu┼úin gradate, les pierreuses, afiliate muncilor manuale ┼či obligate s─â-┼či completeze veniturile prin comer┼úul sexual, la ÔÇ×marile orizontaleÔÇť, conform unui termen bine cunoscut ├«n epoc─â, cele care profit─â de protec┼úia mini┼čtrilor ┼či chiar a regilor ÔÇô Ludovic al II-lea al Belgiei sau Micul Napoleon, cum, ironic, ├«l desemna Hugo pe Napoleon al III-lea. ÔÇ×C├«nd te culci cu un burghez e┼čti o curv─â, c├«nd te culci cu un prin┼ú e┼čti o favorit─âÔÇť ÔÇô conchide una din eroinele experte ale acestei lumi. ÔÇ×FavoritaÔÇť nu ├«┼či reduce ├«ns─â rolul la simplul exerci┼úiu erotic, ci se converte┼čte ├«ntr-o ÔÇ×femeie de influen┼ú─âÔÇť, care intervine ├«n deciziile politice sau accede la secretele puterii. Cea mai celebr─â va fi Mata Hari, acuzat─â de spionaj ┼či ├«mpu┼čcat─â f─âr─â un proces demn. Curtezanele reputate s├«nt precursoarele so┼úiilor de pre┼čedinte. 

Un loc privilegiat pentru acest comer┼ú ÔÇô dincolo de institu┼úiile specializate supuse unui strict control al poli┼úiei ÔÇô e teatrul ┼či toate variantele sale de spectacol, de la Moulin Rouge ┼či Folies Berg├Ęre la diverse caf├ę-concert sau s─âli de revist─â popular─â. Actri┼úa e cel mai adesea asimilat─â unei curtezane ┼či accept─â s─â se consacre alternativ celor dou─â activit─â┼úi: c├«nd pe scen─â, c├«nd ├«n pat. De altfel, Bordenave, ├«n Nana de Zola, ├«┼či prezint─â teatrul, cu un cinism asumat, ca mon bordel, unde ├«nal┼úi demnitari sau mode┼čti spectatori ├«┼či caut─â ┼či g─âsesc motive de satisfac┼úii. Teatrul se constituie ├«ns─â ┼či ├«ntr-o surs─â de seduc┼úie, ca o ÔÇ×valoare ad─âugat─âÔÇť curtezanelor celebre care, toate, ├«n ciuda unor calit─â┼úi artistice mediocre, caut─â s─â se afi┼čeze pe un platou. Veleit─â┼úi teatrale menite s─â le exacerbeze reputa┼úia, cert, dar trebuie recunoscut totodat─â c─â ÔÇ×marile orizontaleÔÇť se disting printr-un veritabil apetit spectacular care le e propriu: ele nu disimuleaz─â nimic, ╚Öi, f─âr─â rezerv─â, afi┼čeaz─â totul. ┼×i corpul, ┼či actulÔÇŽ Parisul epocii nu refuleaz─â ÔÇ×sexulÔÇť, a┼ča cum Michel Fou┬şcault a confirmat-o ├«ntr-un text revelator: cenzura e absent─â. 

Curtezanele privilegiaz─â noaptea permisiv─â, noaptea festiv─â, pentru exercitarea practicii lor. ÔÇ×Ziua dorm, iar seara m─â duc la teatru, apoi ├«ncepe via┼úaÔÇť ÔÇô m─ârturise┼čte una dintre ele. Mitologia feminin─â a ora┼čului e indisociabil─â de cultul nop┼úii ┼či de abandonarea utilului ├«n favoarea pl─âcerii gratuite, eliberat─â de constr├«ngeri practice ┼či de imperative stricte. Noaptea se asociaz─â sexului ┼či formeaz─â astfel cuplul bifrons pe soclul c─âruia se constituie mitologia feminin─â a ora┼čului. E ceea ce confirm─â Antoine de Baecque ├«n cartea intitulat─â Nop┼úile Parisului.

A ceste vestale erotice, ale c─âror biografii ┼či parcursuri le descoperim, se refugiaz─â deseori ├«ntr-un adev─ârat cult religios, ca ┼či cum ar vrea s─â-┼či r─âscumpere p─âcatele, s─â se reconcilieze nu cu societatea care le exclude, ci cu cerul care le accept─â. Marii Magdalene ce ├«┼či depl├«ng soarta nu dinaintea crucii, ci a rugului incendiar ridicat ├«n numele pl─âcerii ca deviz─â general─â. 

Curtezanele se tem de maternitate, care le perturb─â practicile, ┼či se consacr─â obstinat elabor─ârii celor mai periculoase tactici contraceptive. Ele nu nasc sau, atunci c├«nd nu pot evita sarcina, ├«┼či abandoneaz─â sistematic progeniturile. Ele trebuie s─â fie autonome, f─âr─â ata┼čamente familiale sau obliga┼úii filiale. Ele nu pot ├«mb─âtr├«ni, s├«nt condamnate la tinere┼úe. Un destin implacabil.

George Banu este critic de teatru.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.