La mare, la soare... tînărul jurnalist învaţă

Publicat în Dilema Veche nr. 86 din 8 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ca orice poveste, şi aceasta porneşte de la un anunţ găsit întîmplător într-un colţ de ziar. Academia Caţavencu şi Autoritatea Naţională pentru Tineret (ANT) organizează o şcoală de vară la Neptun, cu tema Jurnalism pentru tineret. Nu era nevoie decît de învingerea toropelii estivale şi de redactarea unui eseu pe una dintre cele cinci teme propuse: Raportul jurnalistului cu sursele reale; Public-privat în presa de investigaţie; Interesul public şi transparenţa autorităţilor; Politica jurnalistului acreditat politic; Departamentul cultural, Cenuşăreasa redacţiilor. Cine şi cum a ajuns aici ne-a spus Gabriel Ispas, organizatorul principal al şcolii de vară. Cereri am înţeles că au fost foarte multe, selectaţii fiind 82, iar prezenţi 74. Juriul, compus din Gabriel Ispas şi Sorin Vulpe, a ţinut mai mult cont de calitatea eseurilor (spontaneitate, viziune proprie, noutate, "bine-scriere") decît de încărcătura CV-urilor. În mod surprinzător (cel puţin pentru mine), cea mai populară temă a fost, dintre cele cinci, Departamentul cultural, Cenuşăreasa redacţiilor, considerată probabil cea mai accesibilă. Din cîte am văzut, majoritatea celor prezenţi aveau o mai mică sau mai mare experienţă în presă, existînd şi boboci, chiar liceeni. După prima zi de acomodare şi testare a noilor tricouri, mape şi şepcuţe brand-uite cu imaginea şcolii de vară - un semn mare de întrebare, făcut din cele cinci întrebări din abc-ul jurnalismului: cine, de ce, unde, cînd, cum - a urmat o săptămînă nu chiar foarte plină de conferinţe, organizatorii gîndindu-se şi la dreptul nostru constituţional la plajă. La deschiderea oficială au participat Borbély Károly - preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Tineret, Sorin Vulpe - managerul general al Academiei Caţavencu şi Gabriel Ispas - ANT. Scopul acestui demers a fost punerea faţă în faţă a tinerilor cu jurnalişti profesionişti, deoarece, ca orice meserie, şi aceasta se fură, iar lucrurile nu sînt atît de simple şi roz cum poate cei mai idealişti dintre noi şi-ar fi imaginat. Am aflat astfel, pe tot parcusul şcolii de vară, atît noţiuni mioritico-hollywoodiene legate de mită, sacoşe cu bani plimbate prin redacţii, şantaj, publicitate nemarcată sau condiţionată, manipulare, articole vizînd un singur cititor, presiune politică, abuzuri asupra presei, star system-ul în care intră unii ziarişti care cred că pot scrie orice, dar şi modul în care se comportă un jurnalist profesionist, compromisurile pe care trebuie să le evite, ce se spune şi ce nu se spune, felul în care se face un material corect respectînd complicat cîteva reguli simple, sau cum se formează, publicul în timp şi cum se construieşte credibilitatea. Prelegerile s-au transformat întotdeauna în discuţii, nu de puţine ori aprinse, profitînd din plin de prezenţa jurnaliştilor pentru a-i bombarda cu întrebări. Sorin Vulpe ne-a vorbit de motivele care animă presa - ideologice şi comerciale - subliniind faptul că un produs de presă, pentru a avea autonomie editorială, trebuie să fie, în primul rînd, viabil comercial, precum şi despre conflictul care apare uneori între management şi jurnalişti. Marius Drăghici ne-a ţinut o năucitoare lecţie de economie politică, care trecea prin Constituţia Europeană, cerinţele UE şi (ne)respectarea lor de către România, corupţie cu grafice şi cifre, pentru a ajunge la marile blocuri economice mondiale sau la traseul conductelor de petrol care determină politica zonei. Ca o coincidenţă (!), imediat după, a apărut invitatul-surpriză, singurul politician care a răspuns invitaţiei de a veni la şcoala noastră: Adrian Năstase. Cred că dînsul se aştepta la altceva decît la un set nu prea prietenos şi foarte direct de întrebări vizînd activităţile domniei sale şi ale Partidului (cum care partid? Unicul şi cel mai tare, care, nu, nu este un partid de corupţi, cum insinuau unii). Pe noi ne-a amuzat evitarea acrobatică a întrebărilor sau răspunsurile legate de situaţii concrete, nu prea constituţionale sau morale, care ajungeau inevitabil, dar inevitabil, la realizările PSD şi la faptul că... România e în NATO, iar orice credeam noi că nu e ok era de fapt o strategie pentru binele poporului. Adrian Năstase, vizibil, deşi subtil enervat de întrebările micilor răutăcioşi, a plecat spunînd că mai avea nişte materiale pregătite pentru noi, dar că nu ni le mai dă... Cu Dragoş Muşat ne-am distrat făcînd bule caţavence pornind de la nişte fotografii foarte haioase (iar premiul a fost o sticlă de vodkă!), iar cu Marius Vintilă am dezbătut care ar fi ştirea săptămînii: demisia Monei Muscă sau canicula. Eu încă pariez pe prima. Tot un fel de workshop a fost şi discuţia cu Simona Gheorghe despre relaţia tinerilor cu presa, experienţa acumulată sau uşile închise de care se lovesc aceştia. Robert Turcescu a vorbit despre presiunile economicului asupra libertăţii de exprimare, făcînd în acelaşi timp o istorie underground a presei româneşti postdecembriste, ajungînd apoi, în cadrul discuţiilor prelungite şi foarte diverse, la responsabilitatea unui jurnalist, la întîmplări din emisiunile sale sau la întrebarea dacă presa culturală, mai ales de televiziune, este plictisitoare sau nu. Mircea Toma ne-a salutat cu bună dimineaţa, la ora 16,00, explicîndu-ne că în Vama Veche, de unde venea şi unde se grăbea să mai prindă o baie, bioritmul e altul. Între timp, ne-a vorbit despre influenţa politicului asupra presei, dar şi de cîteva dintre aventurile Agenţiei de Monitorizare a Presei sau ale salvării Vămii Vechi. Că tot veni vorba, şi noi ne tot grăbeam. Fericiţi că pînă în Vamă se făceau aproximativ 30 de minute, unii dintre noi schimbam, fără regrete, patul de hotel (singurul de o (1!) stea din Neptun, pe care faptul că nu mai e comunism de 15 ani nu părea să-l afecteze, aparţinînd, am aflat tîrziu, fraţilor cu televiziune şi apă minerală), cu un sac de dormit la umbra stufului. Ne era deci cam greu să ajungem la cursurile matinale, tocmai de aceea, din păcate, nu pot să spun prea multe din discuţia cu Corina Drăgotescu despre relaţia presă-Putere sau din cea cu Eugen Chelemen despre presa pentru tineret. Lia Epure a explicat, în două prelegeri, despre deontologia şi etica profesională, atît în cazul comunicatorilor, cît şi al jurnaliştilor, pornind de la cîteva cazuri concrete, cum ar fi publicarea de către un jurnalist a unei discuţii telefonice cu Gilda Lazăr. Nu ne-am fi imaginat niciodată că un jurnalist de investigaţie poate fi atît de calm şi de liniştit precum Cornel Ivanciuc. Am înţeles astfel că ceea ce citim noi într-o anchetă de o pagină implică o documentare amănunţită, detectivism şi luciditate, dar mai ales o mare răspundere pentru cele scrise. Pe simpaticul Ioan T. Morar l-am cunoscut în ultima seară, cînd ne-a vorbit, cu multe anecdote şi poveşti, despre corupţia mică - a ziaristului - şi cea mare - a ziarului - în presa românească, lansînd şi un nou termen lingvistic de succes: şpăgubit - cel care dă şpagă şi nu este "rezolvat". Apoi decernarea diplomelor de participare, masa, dansul şi karaokele la o terasă de pe plajă... Ce a lipsit, în opinia mea şi a cîtorva colegi, ar fi fost mai multe workshop-uri, un program comun mai consistent, lucrul pe teren (reportaje despre cum se vede plaja din Neptun, printre pahare de bere şi seminţe, despre terase şi cei care le populează, interviuri pe stradă sau scotocirea după vreun subiect estival-fierbinte - spune o colegă - ne-ar fi ajutat să comparăm socoteala teoretică din sala de conferinţe cu cea practică, din bazarele omniprezente), o revistă critică a presei zilnice, mai mulţi invitaţi din sfera publică, realizarea chiar, la sfîrşitul şcolii de vară, a unui număr de revistă, pornind de la temele discutate. A fost, oricum, o săptămînă în care nu ne-am plictisit deloc, ba din contră, am aflat multe lucruri şi cazuri interesante, am văzut cum stau lucrurile în presa românească şi la ce să ne aşteptăm dacă vrem să facem acest lucru în mod profesionist.

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Scurgeri de gaz din conductele Nord Stream FOTO EPA-EFE
Scurgerile de gaze din Marea Baltică: Rusia acuză direct Occidentul. Suedia evocă un act comis de un actor statal
Şeful Serviciului de Informaţii Externe (SVR) al Federației Ruse, Serghei Narîşkin, a susţinut vineri că deține „dovezi” despre implicarea unei „piste occidentale” în fisurarea gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică.
image png
Noi imagini spectaculoase cu luptele de la Azovstal: „Rușii aveau totul, noi nu aveam nimic” VIDEO
Război în Ucraina. Un soldat din batalionul Azov, eliberat recent de Rusia în urma schimbului de prizonieri, a postat pe Telegram un video cu secvențe din timpul luptelor care au avut loc la oțelăria Azovstal din Mariupol.
Baza militara Mihai Kogalniceanu FOTO Inquam Photos George Calin jpg
Percheziții DNA la baza militară Mihail Kogălniceanu. Surse
Procurorii DNA au efectuat percheziții în mai multe locații din țară. Potrivit unor surse „Adevărul”, printre instituțiile vizate este și baza militară Mihail Kogălniceanu.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.