La dulcea vampirizare

Publicat în Dilema Veche nr. 408 din 8-14 decembrie 2011
A mai trecut un tîrg jpeg

Z─âu c─â-mi pierdusem de mult n─âdejdea c─â a┼ča ceva poate s─â mi se mai ├«nt├«mple! Dup─â aproape un deceniu de plictis, agasare sau rutinare resemnat─â, mi-am reg─âsit pentru dou─â zile excita┼úiunea t├«rgurilor de carte!

V-am mai spus: cu o singur─â excep┼úie, am fost prezent activ, adic─â implicat profesional, la toate edi┼úiile Bookarest/Bookfest ┼či ÔÇ×GaudeamusÔÇť. S─â fi fost vreo treizeci ┼či ceva. Am trecut, a┼čadar, prin toate st─ârile posibile. Elan postrevolu┼úionar, recuper├«nd insa┼úiabil scrierile exilului rom├ónesc, ├«nghi┼úind nes─â┼úios literatura anticomunist─â, traducerile prohibite, libert─â┼úile necunoscute vreodat─â. Revela┼úii ├«n bine ┼či ├«n r─âu, resincronizare eficient─â sau tardiv─â. Frenezia evenimentelor editoriale cu sute ┼či chiar mii de oameni, inclusiv concuren┼úa neloial─â a microfoanelor, p├«n─â la jalea lans─ârilor cu trei fursecari ┼či-un deget de ┼čampanie ├«n pahar de plastic. Pe scurt: m─ârire ┼či decaden┼ú─â.

Ei bine, uite c─â roata se rote┼čte. Din pricina s─âr─âciei, a exasper─ârii, debusol─ârii  morale ┼či m├«rl─âniei fagocitare, cartea (evadarea spiritual─â) a redevenit o ┼čans─â bovaric-eliberatoare, o supap─â emo┼úional─â, un debu┼čeu de sentimentalism, verdict etic, proiec┼úie existen┼úial─â... ┼×i chiar un cadou. P├«n─â acum c├«┼úiva ani, a oferi cuiva, ca recuno┼čtin┼ú─â ori ┼čpag─â, o carte, oric├«t ar fi fost ea de pre┼úioas─â, era un moft. Unul privit, dup─â caz, cu mirare, dispre┼ú, botoas─â blazare. Or, acum, p├«n─â ┼či unul ca mine observ─â deja cu nelini┼čte c─â pentru intervalul dintre Sf. Nicolae ┼či seara Cr─âciunului nu-i mai ajung pungile ┼či pungu┼úele de umplut cu bucoavne de tot felul! C├«nd ajungi s─â oscilezi cu o carte ├«ntre patru destinatari ├«n chip egal ├«ndrept─â┼úi┼úi s─â o primeasc─â, apoi s─â ┼čti┼úi, domniile voastre, c─â situa┼úia-i departe de-a fi neagr─â! E roz─â. Rubicond─â.

Dup─â ┼čapte lans─âri ├«n trei zile, dup─â sufoc─âri, eviscer─âri, r─âscoliri, pietin─âri, jigniri, ador─âri ┼či vampiriz─âri, observ c─â m─â simt ca b─âtr├«nul boier jucat de Giugaru ├«n nu-┼č-ce film cu haiduci ┼či care, asaltat de-o ┼úig─âncu┼č─â nurlie (focoasa pereche, pe ecran, a lui Jean Constantin), exclam─â cu frenetic─â uluire: ÔÇ×Sim┼ú─âsc! Sim┼ú─âsc!ÔÇť.

Dup─â ce-n mai multe r├«nduri am jurat (of: ÔÇ×Never say never!ÔÇť) c─â nu mai calc pe la vreo lansare-n t├«rg, iat─â-m─â acum hipnotizat de miile de trupuri care au transformat ├«n arene greco-romane sc─ârile din fa┼úa standului Humanitas, la Neagu Djuvara, Andrei Ple┼ču, Lucian Boia, Mircea C─ârt─ârescu, pentru Cioran ┼či Gabriel Liiceanu, Antoaneta Ralian ┼či Radu Paraschivescu, Anne Frank, Grigore Le┼če, Horia-Roman Patapievici. Rudele ┼či prietenii mi-au contorizat cu ├«nduio┼č─âtoare ├«ncruntare agita┼úia, nebuneala ┼či tensiunea arterial─â, dar nimeni nu m-a putut extrage din euforia incon┼čtient─â ├«n care te arunc─â imaginea unei cozi la autograf pe patru r├«nduri, cale de-o sut─â de metri, timp de trei ore, cum a fost la R─âspuns criticilor mei, de Neagu Djuvara (premiul pentru cea mai r├«vnit─â carte a ÔÇ×GaudeamusÔÇť-ului 2011). Humanitas a lucrat pur ┼či simplu zdrobitor, sfid├«nd regal orice concuren┼ú─â. Sigur c─â au fost c├«┼úiva editori, inclusiv Adev─ârul cu Grigore Cartianu, care au v├«ndut sute de exemplare dintr-un titlu, dar nimeni nu s-a apropiat de performan┼úa echipei coordonate de Gabriel Liiceanu ┼či Lidia Bodea de a impune ├«n for┼ú─â ┼či f─âr─â drept de apel peste patruzeci de titluri ┼či autori, unul mai doxat, mai preten┼úios ┼či mai pitoresc dec├«t altul (Heidegger, Carmen Sylva, Kierkegaard, Mishima, Mite Kremnitz, dar ┼či Dumitri┼úa Stoica, Gabriel Cercel, Gabriel Brebenar, laolalt─â cu Cioran, Victor Ieronim Stoichi┼ú─â, Andrei Scrima, T.O. Bobe ┼či Vlad Mixich, plus Amos Oz, Matei Vi┼čniec ┼či Ghepardul lui Lampedusa) cu non┼čalan┼úa cu care impui o nou─â linie de ochelari de soare.

Amportat de elanuri, mi-am p─âr─âsit ├«n parcare instinctul de conservare ┼či nu m-a mai deranjat nici una dintre zecile de tentative de vampirizare, rican─âri sadice ┼či sfredeliri verbal-r─âzbun─âtoare cu care m-au deprins p├«n─â la grea┼ú─â t├«rgurile anterioare. Ba dimpotriv─â. M-am conversat cu Silviu Lupescu ca doi b─âtr├«ni lupi de mare tatua┼úi de nenum─ârate harpoane. M-am l─âsat alintat cu pueril─â vanitate de ÔÇ×castelaneleÔÇť de la standul Editurii Vremea. M-am ├«mbr─â┼úi┼čat cu Marta Petreu ┼či Ion Vartic, doi cioranieni ghidu┼či, imprevizibili, dar fraterni c├«t ├«ncape. Am notat cu pl─âcere bucuria lui George Arion, aflat ├«n drum spre Londra, unde i s-a tradus un roman poli┼úist, ca ┼či efervescen┼úa lui Stelian ┼óurlea, proasp─ât premiat al revistei Flac─âra, gata s─â-┼či lanseze ├Ämi ies din min┼úi la Crime Scene Publishing. La editura Trei, Magda M─ârculescu mi-a umplut n─âprasnic o s─âpt─âm├«n─â de ÔÇ×s├ęrie noireÔÇť cu ┼čapte c─âr┼úoaie din constela┼úia Fred Vargas, Arnaldur Indridason & Co. Al─âturi de cele cinci vorbiri de la Humanitas (despre senza┼úionalul Cioran voi scrie aici joia viitoare), am prezentat cu pl─âcere la Polirom Cinematograful gol de Daniel Cristea-Enache ┼či volumul (coordonat de Magda Mih─âilescu ┼či Cristina Corciovescu) dedicat noului val din cinematografia rom├óneasc─â, ap─ârut la doar c├«teva s─âpt─âm├«ni dup─â ce scrisesem ├«n Dilema veche despre nevoia de-a face bucla exegetic─â la fenomenul ├«nceput ├«n 2001 cu Marfa ┼či banii, ajuns la Periferic ┼či Loverboy, trec├«nd prin Filantropica, Moartea domnului L─âz─ârescu, Occident, 432, A fost sau n-a fost?, H├«rtia va fi albastr─â, Boogie, California DreaminÔÇÖ (nesf├«r┼čit), Eu c├«nd vreau s─â fluier, fluier, Mar┼úi, dup─â Cr─âciun, Poli┼úist, adjectiv, Aurora ┼č.cl. Am dat s─â-l ├«mbr─â┼úi┼čez pe Mircea C─ârt─ârescu, r─âcit bocn─â, drept pentru care am r─âmas la o tandru-complice str├«ngere din ochi. Am b├«rfit suav, bezmetic sau ┼čop├«rlin cu Ioana P├órvulescu, Florin Iaru, Cristian Teodorescu, Teodora Stanciu, Vlad Russo, Nadia ┼či Mircea Anghelescu, cu Adrian Olaru (entuziastul plecat de la C─ârture┼čti la elefant.ro), Robert ┼×erban (care-a scos iar─â┼či la Brumar un Foar┼ú─â excep┼úional: Psalmii, Iov, C├«ntarea c├«nt─ârilor, Ecleziastul...), Ion ┼či Marian Barbu, Iaromira Popovici ┼či Eugen Istodor. M-au intimidat, ca de obicei, doamnele Paula Apreotesei, Mireille R─âdoi, Otilia Schwartz ┼či Marina Dumitrescu. M-am emo┼úionat nostalgic v─âz├«nd-o debut├«nd editorial ÔÇô la 52 de ani! ÔÇô pe Dumitri┼úa Stoica, profesor la Liceul ÔÇ×Gh. Laz─ârÔÇť, cu care polemizam fratern acum un sfert de secol la cercul de istoria dramaturgiei din facultate. L-am rev─âzut cu drag pe Constantin Zaharia, anume venit de la Paris ca s─â-┼či vad─â tip─âri┼úi Cioranii de la Humanitas. M-am intersectat cu Denisa Com─ânescu ┼či Dinu Fl─âm├ónd, premiat pentru edi┼úia Fernando Pessoa, am umflat curios Dic┼úionarul de argou francez-rom├ón de la Niculescu ┼či m-am salutat (cu sau f─âr─â dedica┼úii) cu Grete Tartler, Alex. ┼×tef─ânescu, Ioan Buduca, Varujan Vosganian, Adrian Cioroianu, Mircea B├órsil─â, Radu C─âlin Cristea. M-a interzis prezen┼úa lui Mugur ┼×te┼ú, purt─âtorul de cuv├«nt al BNR, la lansarea bietului meu jurnal athonit (pe care Horia-Roman Patapievici mi l-a prezentat cu o prietenie ┼či-o acribie de-a dreptul strivitoare). Am f─âcut cuno┼čtin┼ú─â cu Radu Jorgensen, l-am rev─âzut, ca-n fiecare an, tot la Nautilus, pe Lucian Hanu (al c─ârui fiu, c├«ndva licean, a c├«┼čtigat acum burs─â de masterat ├«n Anglia) ┼či mi s-au oferit (├«ntru peniten┼ú─â?) c─âr┼úile lui Artur Silvestri...

Fa┼ú─â de toate astea, faptul c─â m-am contrat, potrivit obiceiului, cu ├«n┼úep─âturile revendicative ale lui Radu Aldulescu, c─â Antoaneta T─ân─âsescu, dup─â ce mi-a dat, ├«n timp, at├«tea dovezi de prietenie, mi-a taxat rece peste um─âr indiferen┼úa la coresponden┼úa lui Lewis Carroll, ori c─â Nicolae Breban m-a str─âpuns cu ochi neguros ┼či vorbe ┼úepoase la standul lui Te┼ču Solomovici, ├«n vreme ce C.T. Popescu abia mi-a ├«ntins, f─âr─â cuvinte, dou─â degete dispre┼úuitoare ÔÇô n-au fost dec├«t c├«teva migdale am─ârui la un tort, repet, surprinz─âtor de dulce. Spre deosebire de alte d─â┼úi, nu m-au mai deranjat insisten┼úa psihotic─â a clujeanului ne├«mp─âcat cu persisten┼úa postceau┼čist─â a vocabulei ÔÇ×NapocaÔÇť, agresivele abord─âri pro-paranormal ┼či pro-fantasy, incrimin─ârile specifice caracudei etern nemul┼úumite, doamna cu manuscrisul pierdut ├«n chip magic (ÔÇ×pesemne este o jertf─â cerut─â de DumnezeuÔÇť am conchis eu) ┼či nici m─âcar trompeta ruginit─â a lui Paul Daian... Am ├«nregistrat cu pl─âcut frison doar mul┼úimea micilor alin─âri de vanitate...

Ca s─â vezi ce face exasperarea din noi! Din c├«t e mai ur├«t ├«mprejur, dintr-at├«t nevoia de comuniune pe cale livresc─â devine mai acut─â. ┼×i mai vindec─âtoare. Peste o sut─â de mii de oameni s-au ├«nc─âlzit reciproc (┼či) la ÔÇ×GaudeamusÔÇť-ul acesta. Nu ┼čtiu dac─â ne vom mai reg─âsi vreodat─â, dar e sigur c─â ├«nc─â nu ne-am pierdut cu totul. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.