Inutilitatea literaturii

Publicat în Dilema Veche nr. 493 din 25-31 iulie 2013
Un jurnal impersonal jpeg

N-aveam de gînd să întind pe trei episoade povestea cu utilitatea-utilizarea-inutilitatea literaturii. N-aveam de gînd, în fond, decît să descriu felul în care un fenomen (cultural? social?) mai amplu ne poate afecta viaţa privată. Nu trăim singuri, nu ne putem izola nicicum, iar lucrurile de care ne temem cel mai tare încep să se insinueze chiar cînd credeam că am scăpat de ele. Uneori, temerile astea apar chiar în tatonările – fireşti – ale celor mai apropiate persoane din viaţa noastră. De fapt, încercam să scriu despre dezarmarea mea şi despre neputinţa de a transmite lucrul cel mai simplu din lume: acela că lectura e bună, e bună în sine şi bună la ceva, bună în faţa răului frisonant din jur. Cînd fiică-mea are, de pildă, nevoie de un sfat practic urgent (amoros, de cele mai multe ori), nu-i recit din Stendhal, nici din Flaubert – deşi, recunosc, primul impuls e ăsta, s-o îndemn să ia o carte din bibliotecă şi s-o citească (măcar pentru că, pînă să hotărască ceva, mai trece timpul). Iar cînd sfatul meu (pe care, desigur, nu îl urmează) i se pare „din cu totul alt film“, pot fi sigură că măcar cîteva săptămîni nu vom avea vorbitor. Asta e, îmi repet, nici măcar adolescenţa nu e eternă.

Ce mă nemulţumeşte însă în ultima vreme e cu totul altceva: faptul că mă trezesc din ce în ce mai des încercînd să justific utilitatea-utilizarea literaturii, cînd ştiu prea bine, din experienţă, în ce fel simpla enunţare (supoziţie, interogaţie retorică) a chestiunii se răzbună. Am crezut, de cînd mă ştiu (am martorii mei) că literatura e complet inutilă „în lumea reală“. Că orice utilitarism în zona asta (y compris scrisul la gazetă, pe bani), flatarea publicului cititor, adaptarea la aşteptările sale (infinite), „colaborarea“ cu cititorul avizat îţi modifică scrisul, te dedublează un timp şi apoi te scufundă în altceva. „Şi emoţia?“ am fost întrebată. Şi empatia? Şi gratuitatea? Şi cultivarea valorilor spiritului? Ce se întîmplă cu toate aceste „utilizări“ superioare? N-am fost eu cea care am redeschis acest capitol al utilităţii abisal-literare. Cititorii dilematici (care, ştim cu toţii, au făcut Dilema veche ceea ce e azi în aceeaşi măsură ca editorialiştii şi redactorii ei) ne-au amintit recent (pe Facebook) că cititul e bun, că a citi e bine, şi frumos, şi adevărat, trimiţîndu-ne la unul dintre recentele eseuri de sîmbătă din Wall Street Journal: „Who ruined the humanities?“ de Lee Siegel. Le mulţumesc celor doi dilematici (Iustin Manciu şi Corina Dorobanţu) şi-mi permit să reiau concluzia criticului american, care mă scuteşte de fandări inutile: „The literary classics are a haven for that part of us that broods over mortal bewilderments, over suffering and death and fleeting happiness. They are a refuge for our secret self that wishes to contemplate the precious singularity of our physical world, that seeks out the expression of feelings too prismatic for rational articulation. They are places of quiet, useless stillness in a world that despises any activity that is not profitable or productive. Literary art’s sudden, startling truth and beauty make us feel, in the most solitary part of us, that we are not alone, and that there are meanings that cannot be bought, sold or traded, that do not decay and die. This socially and economically worthless experience is called transcendence, and you cannot assign a paper, or a grade, or an academic rank, on that. Literature is too sacred to be taught. It needs only to be read.“

Se poate, aşadar, la alte niveluri, trăi foarte bine fără literatură, uneori chiar şi practicînd-o, dar asta e cu totul altă poveste. Se poate trece prin toate nivelurile şcolii actuale, de la clasele primare la postdoctorat, mimînd minime competenţe, învăţînd pe de rost formule, comentarii scurte, citate livrate pentru uz instant. Se pot scrie, lansa, recenza cărţi fără a avea habar ce e literatura, dar cunoscînd al dracului de bine ce se poate face cu ea şi „cu ce se mănîncă“. S-a tot trăit cultivînd competiţia, ierarhia, acumularea de informaţie – lucruri fireşti în orice istorie literară, însă absurde în literatura adevărată (Siegel o spune la fel de apăsat ca profesorul său, Frank Kermode).

Cu ce rimează însă gratuitatea, inutilitatea, evanescenţa literaturii, aşa cum pare să o înţeleagă nu doar Lee Siegel, ci şi acea „critică a conştiinţei“ pe care doar cititorii şi scriitorii grăbiţi o pun în aceeaşi oală cu critica represivă? Rimează cu o rară (însă universal răspîndită) calitate omenească, o competenţă cultivată care e, în acelaşi timp, vedere, meditaţie şi înţelegere. „Literatura nu îţi cere alte abilităţi în afară de aceea de a fi om“ – spune Lee Siegel. Problema e însă ce înţelege fiecare prin asta şi ce ne hotărîm să facem apoi cu ce am înţeles. Unii vor să fie scriitori, critici sau profesori de literatură. Alţii nu vor nimic, şi poate nu întîmplător, cei din urmă sînt, în împărăţia literaturii, cei dintîi.

Coperta Muzeul jpg
Carte nouă la Charmides: „Muzeul convorbirilor întrerupte” de Anda Docea
Vă prezentăm un fragment din „Muzeul convorbirilor întrerupte” de Anda Docea, volum de versuri publicat de curînd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Avertizări de caniculă şi vijelii pentru toată ţara. Unde se vor înregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertizări de Cod Portocaliu şi Cod Galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină au fost emise marţi, 5 iulie, pentru mai multe judeţe din ţară.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele şi care este baza de calcul pentru contribuţiile la pensii şi sănătate
Modificările Codului Fiscal prevăd, printre altele, şi modificări ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar şi a bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.