Încruntări benefice dinspre arhitectură

Publicat în Dilema Veche nr. 425 din 5-11 aprilie 2012
Încruntări benefice dinspre arhitectură jpeg

Acum c├«teva luni, c├«nd Igloo ├«┼či aniversa zece ani de existen┼ú─â, Bruno Andre┼čoiu, editorul redutabilei reviste de arhitectur─â ┼či directorul Igloomedia, m─ârturisea ├«n editorialul num─ârului respectiv inten┼úia unei ÔÇ×trageri de c├«rm─â pentru a schimba direc┼úia de navigareÔÇť ├«n sensul unui ÔÇ×ecumenismÔÇť, adic─â al unui ÔÇ×dialog l─ârgit despre arhitectur─âÔÇť. ÔÇ×Este vital ÔÇô spunea el ÔÇô ca oamenii s─â re├«nceap─â s─â citeasc─â revistele de arhitectur─â, c─âci subiectul ├«i prive┼čte ├«n cel mai ├«nalt grad.ÔÇť Tocmai din aceast─â cauz─â, ancheta care deschidea sumarul era ├«ndreptat─â ÔÇ×c─âtre ├«nt─ârirea ideii de comunicare ÔÇô ├«n breasl─â, ├«ntre arhitec┼úi, ├«ntre ace┼čtia ┼či factorii de decizie, dar mai ales ├«ntre arhitec┼úi ┼či publicul nespecializat, preocupat de calitatea mediului ├«n care tr─âie┼čteÔÇť. A┼ča se face c─â, pe l├«ng─â Augustin Ioan, Dorin ┼×tefan ┼či ┼×tefan ┼óig─âna┼č, ancheta ├«i cuprindea ┼či pe ┼×erban Foar┼ú─â, C─ât─âlin ┼×tef─ânescu ┼či Ioana P├órvulescu, ca ┼či pe Aurelia Mocanu, R─âzvan Popovici, Roman Tolici ┼či Bogdan Ghiu. Ca vechi ├«mp─âtimit de farmecele patrimoniale bucure┼čtene, m-am trezit cu pl─âcere invitat ├«n peisaj (paseismul textului meu f─âc├«nd pereche ├«n pagina┼úie chiar cu Casa Melik, superb invadat─â de vegeta┼úie), numai c─â furia exasperat─â cu care am r─âspuns celor cinci ├«ntreb─âri m-a f─âcut s─â m─â ├«ndoiesc serios c─â redac┼úia ├«mi va accepta ├«n cele din urm─â opinia. (Slav─â Domnului, n-a fost a┼ča.)

Pe scurt, vorbeam de obedien┼úa arhitec┼úilor (adeseori criminal─â cultural ┼či devastatoare urbanistic) fa┼ú─â de cerin┼úele megalomaniei ┼či analfabetismului istoric specifice neociocoimii comanditare. De faptul c─â ÔÇ×legea o face cine d─â banulÔÇť. De elanul iresponsabil cu care destui arhitec┼úi dispre┼úuiesc trecutul ┼či natura tradi┼úiilor locale, vis├«nd turnuri gigantice de beton, sticl─â ┼či aluminiu ├«ntr-un perimetru caracterizat de stilul neorom├ónesc, de c─âsu┼úele n─âp─âdite de ieder─â, ascunse de gr─âdini ┼č.a.m.d. La ├«ntrebarea dac─â mai s├«nt ast─âzi arhitec┼úii percepu┼úi ca o elit─â, am r─âspuns da, numai c─â ÔÇ×├«n sensul negativ. Adic─â s├«nt lega┼úi indisolubil de mafiile imobiliare, financiare, administrativeÔÇť. Cum ne putem ap─âra? ÔÇ×Numai o vast─â conlucrare ├«ntre toate segmentele socioprofesionale bine inten┼úionate ÔÇô politice, legislative, religioase, culturale, urbanistice ÔÇô g─âsind ni┼čte oameni punte, ar putea rena┼čte speran┼úa-n domeniu. Dar c├«nd m─â uit c─â, din varietatea organiza┼úiilor care afirm─â c─â se bat pentru salvarea Bucure┼čtilor nu se ├«ncheag─â de ani ┼či ani nici o for┼ú─â redutabil─â, apt─â s─â ┼úin─â piept pustiirii sistematice patronate de prim─ârii, vezi bine c─â orice s├«mbure de n─âdejde e┼čueaz─â ├«n nerodnicieÔÇť.

Nu zice┼úi c─â duminic─â 17 martie crt. la ÔÇ×The ARK ÔÇô Bursa m─ârfurilor creativeÔÇť, m-a ├«ncercat c─âin┼úa pentru blazarea urzicat─â ┼či tonul ritos de atunci?! Ini┼úial re┼úinusem c─â voi vorbi, al─âturi de Ruxandra Demetrescu ┼či Nicolae Lascu, despre monografia castelului Pele┼č, de Ruxandra Beldiman (albumul glosat ┼či aici joia trecut─â). Dar nu ┼čtiam c─â totul are loc ├«n cuprinsul ÔÇ×Conferin┼úei profesionaleÔÇť cu tema ÔÇ×Un alt fel de arhitectÔÇť, care preceda Balul Arhitec┼úilor din seara aceleia┼či zile. C├«nd am ajuns eu, cam cu un ceas ├«nainte de ora fixat─â, la conferin┼úa moderat─â de ┼×erban ┼óig─âna┼č, pre┼čedintele Ordinului Arhitec┼úilor din Rom├ónia, deja vorbiser─â, conform programului tip─ârit, Teodor Frolu ┼či Adrian Majuru, Ana Gabriela Vlad, Adi Voicu ┼či Esenghiul Abdul. Subiectul: Pia┼úa Universit─â┼úii, Pia┼úa Victoriei, Pia┼úa Unirii ÔÇô ÔÇ×identitate ┼či func┼úie public─âÔÇť. Eu am prins vorbirile lui ┼×erban Sturdza ┼či Stelian T─ânase, care au promovat albumul-pledoarie Cui i-e fric─â de cartierul Matache? editat de asocia┼úia Pro Patrimonio. Concept editorial: Mirela Duculescu. Texte justificative de Mariana Celac, Mirela Duculescu, Raluca Munteanu, ┼×erban Sturdza, c─ârora li s-au asociat Olivier Bastin, ┼×erban ┼óig─âna┼č, Stelian T─ânase, Vintil─â Mih─âilescu, Ana Maria Zahariade, Gruia B─âdescu.

A┼ča am aflat de corpul ÔÇ×Arhitec┼úilor VoluntariÔÇť. ├Än sf├«r┼čit, o echip─â de comando pentru salvarea vechilor Bucure┼čti, compus─â din peste treizeci de arhitec┼úi, urbani┼čti, ingineri de trafic, ingineri structuri┼čti, critici de art─â, sociologi, inclusiv studen┼úi ┼či tineri absolven┼úi. Dac─â lor li se vor al─âtura, ├«ntr-o campanie deopotriv─â subtil ┼či agresiv concertat─â, Mugur Is─ârescu ┼či BNR, PRO TV-ul ┼či Rom├ónia, te iubesc, C─ât─âlin ┼×tef─ânescu ┼či TVR, Horia-Roman Patapievici ┼či ICR, Iustin Marchi┼č, R─âzvan Bucuroiu ┼či BOR, Marcel Iure┼č, Alexandru Dabija ┼či Teatrul ACT, Eugen Simion, Nicolae Manolescu ┼či Academia Rom├ón─â, Ion Caramitru ┼či UNITER, personalit─â┼úi cu impact mediatic precum Neagu Djuvara, Eugenia Vod─â, Gabriel Liiceanu, Marina Constantinescu, Mircea C─ârt─ârescu, George Mih─âi┼ú─â, Mircea Dinescu, Cristian Tab─âr─â, ┼či vedete din sport, muzic─â u┼čoar─â ┼č.a.m.d. (c├«t despre Andrei Pippidi, Andrei Ple┼ču, Stelian T─ânase, Teodor Paleologu, Nicu┼čor Dan, cine se mai poate ├«ndoi c─â s├«nt demult de-ai Casei?) ├«n c├«teva luni se poate exercita o presiune benefic-ame┼úitoare pe Prim─âria Capitalei, ├«nlocuind devastarea cu resuscitarea. Iar dac─â-n cele din urm─â s-ar g─âsi ┼či un Raed Arafat ├«nh─âmat la un ÔÇ×SMURD pentru vindecarea Bucure┼čtilorÔÇť, cred c─â ├«n mai pu┼úin de un an blestemul ora┼čului va fi exorcizat, cicatrizarea se va fi ├«ncheiat, iar b─âtr├«na urbe valah─â a pl─âcerilor & contrastelor va ├«ncepe s─â r─âsufle u┼čurat─â.

Volumul conceput de Mirela Duculescu se opune Diametralei Nord-Sud proiectate de Prim─âria Bucure┼čtilor ├«n total─â ignorare ┼či dispre┼ú fa┼ú─â de specificul socio-economic ┼či tradi┼úiile profesional-culturale ale locului. Stelian T─ânase define┼čte trecutul zonei drept ÔÇ×Cartierul Latin al Bucure┼čtilorÔÇť, cu un ┼úesut social pitoresc ┼či foarte variat, deopotriv─â t├«n─âr artistic (┼×coala de Arte Frumoase ┼či Meserii) ┼či b─âtr├«n negustore┼čte, cu tot soiul de localuri de pl─âcere (de la cafenele ┼či birturi p├«n─â la cr├«┼čme ┼či bordeluri de toat─â m├«na), cu locuin┼úele CFR-i┼čtilor, puzderie de pr─âv─âlii ┼č.a.m.d. Un loc de care se leag─â, ├«ntr-un fel sau altul, numele lui Br├óncu┼či, Nicolae Filimon, Maria T─ânase, Constantin ┼či Dinu C. Giurescu, Cristian Vasile, Jean Moscopol, Nicolae Iorga, Anghel Saligny, Eminescu ┼či Veronica Micle, George Enescu, Zavaidoc ┼či ├«nc─â al┼úii.

Este posibil─â regenerarea urban─â a perimetrului, ├«n locul devast─ârii ei bulevardiere? Da, cu condi┼úia existen┼úei unui plan strategic coerent. Adic─â tocmai ceea ce se etaleaz─â profesionist ├«n carte. Se va putea reface, oare, c├«ndva, ┼úesutul social destr─âmat de comunism ┼či pustiit ├«n postceau┼čism? Da: cum ┼čtim, ├«n timp formele atrag fondul adecvat. ├Än plus, regenerarea propus─â aici e departe de-a fi un p─âgubos moft paseist, de fi┼úe artistice, cum ├«l calific─â buldozerimea Prim─âriei. Dimpotriv─â, presupune o ├«nsumare de premise comerciale intens aduc─âtoare de profit.

Se pare c─â ÔÇô oric├«t de mult ne-am resemnat cu dezbinarea na┼úional─â ÔÇô a venit vremea solidariz─ârii. Ata┼ča┼úi, v─â rog, volumului editat de Pro Patrimonio articolul ÔÇ×Pentru ora┼č, contra barbarieiÔÇť publicat de ┼×tefan Vianu ├«n nr. 12 (20-26 martie) 2012 al revistei 22. ÔÇ×Sorin Oprescu pare s─â cread─â c─â ora┼čul ideal este un megalopolis cu multe ma┼čini, parc─âri, autostr─âzi suspendate. Nu este visul tuturor. Mai s├«nt oameni, abia auzi┼úi, care consider─â c─â aceast─â viziune este una de co┼čmar: cea a unui ora┼č sufocat, neiubit (...) Nu pentru ma┼čini este g├«ndit un ora┼č, cu at├«t mai pu┼úin partea sa istoric─â, ci pentru pietoni (...) R─âspunderea lui Kelemen Hunor va fi oricum uria┼č─â. Un ministru al Culturii care contribuie ├«n mod direct la distrugerea tezaurului cultural al ┼ú─ârii: iat─â ceva ce p─ârea de neconceput, p├«n─â ┼či ├«ntr-o ┼úar─â ├«n care absurdit─â┼úile se ┼úin lan┼ú.ÔÇť

Dan C. Mih─âilescu
este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.