Hay que guardar este pliegue - un coşmar mexican

Publicat în Dilema Veche nr. 501 din 19-25 septembrie 2013
Hay que guardar este pliegue   un coşmar mexican jpeg

În fiecare noapte, cineva venea să aranjeze cearşafurile. Făcea mai multe, cu siguranţă – întorcea ştecherul fierului de călcat cu susul în jos (numai aşa făcea contact), aspira în linişte firele de păr din peria rotundă, înlocuia gelul de duş cu apă franţuzească La Source – în nişte recipiente micuţe şi albastre, cu capac alb –, bloca accesul la minibar, rotea piciorul televizorului spre birou, aducea un alt scaun directorial pentru biroul cu blat de marmură, se împiedica în tricourile mele puse la uscat – apoi se apropia brusc de patul imens, care ocupa mai mult de o treime din cameră, se apleca pînă la nivelul privirii mele care orbecăia, căpiată, în beznă şi îmi zicea: „Hay que guardar este pliegue!“ Cel puţin aşa a zis în prima noapte, cînd nu dormeam, stăteam aşa şi mă uitam pe pereţi, catatonică şi lucidă, victimă a fusului orar care făcea ca aici să fie ora 3 dimineaţa, iar acasă, la Bucureşti, după-amiază. Era, fără îndoială, băiatul pe care-l văzusem ieri manevrînd carul de curăţenie pe coridor – detest să-mi umble cineva prin lucruri şi iată-l acum, la primele ore ale dimineţii, făcîndu-şi treaba în propriul ritm, fără să se încurce deloc în faptul că eu dormeam sau încercam să dorm (ceea ce era mult mai rău decît dacă aş fi dormit) şi chiar, după o dereticare amănunţită şi organizată, explicîndu-mi cum să păstrez pliul cearşafului principal („Hay que guardar este pliegue!“), cel care venea peste plapuma moale şi uşoară de puf.

„Si, bueno“ – aşa i-am zis; poate, dacă aş fi vorbit mai mult spanioleşte în ultimii ani, i-aş fi zis repede: „Cară-te în mă-ta de-aici, ce faci la 3 dimineaţa în camera mea de hotel, cine te crezi tu, băi, piticanie, să pui aspiratorul la 3 noaptea, ca să aspiri ce? Că am venit de cîteva ore, pînă acum ce-ai făcut?...“ Dar nu m-am complicat, nu voiam să beau apă de la chiuvetă în sticle sigilate, să mă spăl pe cap cu sodă caustică sau să rătăcesc ore întregi pe holurile hotelului ăluia din Guadalajara, cel mai prost hotel de cinci stele din lume, în căutare de hîrtie igienică. I-am zis, „Si, bueno“ şi am păstrat pliul.

Nu aerisisem de cîteva zile – geamurile nu se deschideau, desigur, la etajul 18. Dacă mi-ar fi venit, brusc şi fără sens, să mă arunc de la fereastra prin care se vedea întreaga Guadalajara, ca văduvele colonialiştilor, la Teatrul Degollado, ascunse de ochii mulţimii curioase, în staluri aproape lipite de scenă, femei disperate care se imaginau uneori aruncîndu-se pe scenă şi făcîndu-se fărîme, ele şi inimile lor prea fragede pentru o lume atît de crudă? Aerul era însă afară, aici eram eu singură, nu aeriseam pentru că nu suportam aerul condiţionat, orice urmă de aer artificial îmi declanşa o durere cruntă în sinusuri şi bronhii. Trecusem de epoca romantică a fricii de boala legionarului; acum, aerul trecut prin tuburi mă ucidea scurt şi repede. Ultimele 12 ore transoceanice mi-o dovediseră, se terminase, astfel, şi visul de a face odată şi-odată turul lumii.

În ultima noapte, cred, a dat drumul la aerul condiţionat. A fost aşa: a intrat fîşîind scurt cartela în fantă, a dat un pas înapoi, să aprindă lumina pe hol, apoi a intrat direct în cameră, n-a mai combinat gelurile cu lichidele în baie. A dat drumul la aer, încetişor – primul nivel – şi, pînă să mă trezesc, am simţit cum oxigenul coboară uşor, se infiltrează, luminează, aliviază – cum ar fi zis băiatul ăsta plin de coşuri şi de caş la gură, dacă ar fi avut umor. Pe mine, însă, aerul oxigenat m-a ucis, am simţit, trezindu-mă de tot, cum îmi pătrunde în bronhii, cum îmi spintecă faringele, cum îmi colabează plămînii. Aveam aproape 40 de grade, aspirina nu funcţionase, iar Augmentinul Forte – nici atît. Nu era o infecţie, era o simplă şi decisă alergie la aerul transmis prin tuburi.

Nu puteam însă protesta, era politica hotelului, la fel ca salsele expirate, Internetul wireless scump ca dracu’, iaurturile naturale îndulcite şi scurgerea la duş înfundată. Era logica lor: dacă cineva nu ieşea din cameră cînd făceau curăţenie sau fumigaţii, trebuia să suporte, noaptea, curăţenia obligatorie. „Somos un pais sano!“ mi-a zis băiatul de noapte, în timp ce aerul condiţionat mă sfîrteca încetişor. Şi atunci, mi-am amintit că aerul poate fi oprit prin comandă vocală, îmi spuseră asta, parcă, la venire, în hol, printre altele: cînd se porneşte aerul automat, strigi la el să se oprească. Şi-atunci am urlat, cu ultimele puteri: „Cierra el aire acondicionado!“

Aerul s-a oprit brusc, iar odată cu el a dispărut şi puberul dizgraţios care, în coşmarul meu mexican, ţinea morţiş să îmi aranjeze, noapte de noapte, camera. 

P.S: Între 4 şi 10 septembrie am fost invitată în Mexic, la Guadalajara, în juriul Premiului FIL pentru literaturi în limbi romanice. Pentru prima dată în istoria premiului, laureatul nu a fost un scriitor de limbă spaniolă sau portugheză, ci marele poet francez Yves Bonnefoy, despre care sper să vă pot povesti cu altă ocazie.

Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.