Vara amintirilor

Publicat în Dilema Veche nr. 838 din 12 - 18 martie 2020
Vara amintirilor jpeg

● Ivana cea Groaznică (România-Serbia, 2019), de Ivana Mladenovic.

Ivana cea Groaznică confirmă talentul regizoral al Ivanei Mladenovic – precum și dorința sa de a se îndepărta de formula adesea crispată a filmelor Noului Val Românesc. Filmul urmărește pățaniile mundane, de zi cu zi, ale unei tinere actrițe – interpretată chiar de Mladenovic – care lucrează în România și se întoarce în Kladovo, orașul ei natal, preț de o vară. Regizoarea își reînnoiește interesul cvasi-sociologic pentru figuri excentrice, greu de „citit“ din prima, prezent deja în debutul Soldații. Poveste din Ferentari, rămînînd totodată fidelă unei ambiții de relaxare a sistemului formal. Cu tăieturi de montaj mai mult sau mai puțin vizibile, cu mișcări de cameră tremurînde, mai mult sau mai puțin aleatorii, filmul are cu siguranță un vibe interesant, dar nu vrea să impună nici o estetică – ci, în spiritul protagonistei sale confuze și alunecoase, se învîrte de colo-colo, explorînd zone diverse și înnodîndu-se lejer într-o cîrpeală de poveste, în care tonul îl dau interacțiunile pestrițe cu oamenii din localitate.

Căci tînăra nu e chiar în vacanță: deși venită acasă pentru odihnă, actrița – pe care o cheamă tot Ivana, dar Milenkovic – e luată repede în primire de primarul orașului pentru a deveni efigia unui festival consacrat prieteniei româno-sîrbe. În același timp, fata leagă o relație cu un tip mult mai tînăr decît ea, atrăgînd priviri pline de subînțeles din partea localnicilor; se ceartă cu părinții, care nu-i înțeleg nevoile; și pretinde că suferă de o afecțiune neidentificată. Se creează astfel un mozaic de mini-plot-uri, care apar și dispar pe nepusă masă. Unele sînt mai fertile: de pildă, atunci cînd Ivana decide să invite un cuplu de prieteni (Andrei Dinescu și Anca Pop) care să cînte în cadrul festivalului – și, cum-necum, toți trei ajung să-și dea arama pe față în niște scene autentice care privesc din interior traiul blazat-boem al acestor young adults. Alte fire se epuizează mai repede: e cazul ciocnirii previzibile dintre ceremoniile oficiale – o petrecere cîmpenească organizată de funcționari burduhănoși – și aspirațiile deloc normate ale Ivanei.

Cert e că filmul n-are timp – și nici nu-și propune – să sape prea adînc în vreunul dintre aceste pretexte de narațiune. Sărind dintr-una în alta după o structură lălîie mai apropiată de faza de reperaje premergătoare filmului decît de filmul însuși, Ivana cea Groaznică – profită din plin dar și suferă întrucîtva – de pe urma acestei atitudini total dezinhibate, conform căreia „a o pune de un film“ se dovedește ceva foarte simplu: o brumă de idei, o familie dornică să apară în fața camerei, o suplețe narativă care bricolează, aproape ca în filmul documentar, cu ce are la îndemînă – de la propria biografie la o apariție cameo a universitarului Andrei Rus sau la un moment documentar în care poetul Mircea Dinescu recită pe malul Dunării. Deși uneori – în absența unei mize mai serioase – filmul parcă amenință să se destrame sub ochii noștri.

Oricum ar fi, această raportare non-șalantă față de expresia „a face cinema“ e – după ani de Nou Cinema Românesc încrîncenat – o idee proaspătă la noi, ceva ce a mai fost testat, poate, în filmele Anei Lungu. E o adevărată plăcere să vezi cum filmul presară goluri în urma lui și nu-i pasă că nu le va mai umple nimeni – Care-i treaba cu „boala“ Ivanei? sau Ce trecut ascund Ivana și cîntărețul hippiot? sînt întrebări care rămîn, măcar parțial, în aer. Iarăși, intuiția de a plasa filmul „pe graniță“, explorînd aceste fluxuri dus-întors ale proximității frontierei, e grăitoare pentru intrarea cinema-ului nostru într-o fază transnațională: Kladovo-ul solar pe unde umblă Ivana e un melting pot sîrbo-român, în care celebrarea festivistă a relațiilor dintre cele două popoare devine firul roșu – oricît de șchiop – al acestui proiect cinematografic.

Ivana cea Groaznică e hipnotizat de prezența feminină a Ivanei. Filmul nu-i refuză nimic: toanele și hachițele, schimbările bruște de atitudine, temperamentul bolnăvicios invadează ecranul în fiecare scenă, transformînd povestea într-un solilocviu despre tinerețea frămîntată a unei femei. În conturarea acestei figuri pline de idiosincrazii, care nu se potrivește în nici un peisaj, filmul se repliază uneori într-o zonă sigură. E la îndemînă ca niște oameni în vîrstă din tren să atace de pe poziții retrograde practica yoga – sau ca părinții Ivanei, obligatoriu aparținînd unei alte lumi, să conducă o mașinuță Yugo... Ceea ce nu știrbește din reușita reală a filmului, care e străbătut de găselnițe inspirate de la un capăt la altul. Preferata mea: traversînd un pod peste Dunăre, camera filmează pe geamul mașinii, într-un cadru cu apa care se anunță „poetic“, însoțit de o muzică emfatică – dar poezia e stricată de o bară de metal cu rol de protecție, care blochează orice priveliște.

Ivana cea Groaznică rulează în cinematografe din 13 martie.

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordează voci narative surprinzătoare, de la intelectuali și corporatiști la gospodine cu blog de gătit, de la soții ratate bovaric la scriitori călătorind bezmetici pe șosele între lansări de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la înaintașii lui (Chaplin, bunăoară) și a înțeles că hazul ar putea să ne ducă ceva mai aproape de adevărul negru, învăluindu-ne ca o protecție și-apoi abandonîndu-ne în ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradiție din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) plusează cu programe mai spectaculoase și expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre și imagini – interviu cu artistul vizual Ana TOMA
„Recitesc cartea de cîte ori e nevoie pînă se conturează o imagine mentală care să surprindă atmosfera volumului în ansamblu.”
956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Momentul de glorie în care România a fost pe locul 2 în lume la Olimpiadă, după SUA. De ce a sfidat Ceauşescu Rusia
La Olimpiada  de vară din 1984, din Los Angeles, România a adus acasă 53 de medalii, situându-se pe locul 2 în lume, după SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a făcut presiune asupra lui Ceauşescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe lângă cei 120.000 de dolari primiţi pentru participare, a avut legătură cu contextul economic din ţară.
image
Câmpurile morţii de sub mall-urile din Ploieşti. Descoperire făcută de arheologi
Extinderea municipiului Ploieşti spre comunele Blejoi sau Aricheştii Rahtivani a scos la iveală un veritabil câmp al morţii, care ascunde deopotrivă comori unice, vechi de mii de ani, dar şi informaţii relevante despre o civilizaţie demult apusă.
image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.