Un film cu mize mari înecat în derizoriu

Publicat în Dilema Veche nr. 970 din 10 noiembrie – 16 noiembrie 2022
image

 Triunghiul tristeții / Triangle of Sadness (Suedia – Marea Britanie, 2022), de Ruben Östlund.

Filmul cineastului suedez Ruben Östlund a fost distins anul acesta la Festivalul de Film de la Cannes cu premiul Palme d’Or și, prin urmare, a stîrnit o masă de așteptări și un interes imens în rîndul spectatorilor care au venit să vizioneze filmul la prima proiecție la Cinema „Elvire Popesco“ din 4 noiembrie. Destul de puține păreri despre Triunghiul tristeții(Triangle of Sadness), cel mai nou și apreciat film al lui Ruben Östlund, au fost diseminate în critica de film de întîmpinare de la noi și prea puțin a fost dezbătut pînă la acest moment. Coproducția suedezo-britanică se situează în siajul agendei lui Ruben Östlund, deja articulată în filmele sale anterioare: Caz de forță majoră (Force Majeure) sau Pătratul (The Square).

În intenții, o satiră crudă la adresa patricienilor de azi, ar trebui spuse totuși, din capul locului, două lucruri despre acest proiect: mai întîi, că filmul se angajează într-o critică acerbă la adresa upper-class-ului mondial reprezentat de figuri caricaturale și adunate pe un iaht în timpul unei croaziere de lux, la adresa diferențelor de clasă și al rasializării diviziunii muncii. Și, în al doilea rînd, că filmul duce satira pînă în punctul frizării unui grotesc și al unui derizoriu gratuite, care nu servesc nici cauzei și nici nu aduc ceva în economia filmului. Poate singura justificare din spatele acestor radicalizări și a violenței sînt veleitatea programatică înscrisă în intențiile regizorale, dar fără șansa de a salva filmul de la o simplă acrobație retorică și un performance trivial.

Compartimentat în trei acte, prima parte a filmului aduce în prim-plan un cuplu de fotomodele din industria fashion și reprezintă aproape singura secvență digerabilă. Plasați într-un context și într-un mediu ale căror repere se definesc prin indicii prosperității și ai capitalului deținut, această parte analizează complexele cuplului de azi în care partenerii nu-și găsesc locul nici în spațiul restrîns al intimității, nici în spațiul larg, social. Carl (Harris Dickinson) suferă drama bărbatului castrat, al celui care se vede amenințat să-și piardă partenera, Yaya (Charlbi Dean), care are tot potențialul de a deveni „trofeul” unui milionar. Profesia feminizată pe care o practică îl supune la o dublă privare de masculinitate. Castrarea se traduce prin lipsa de resurse și bani, care i-ar conferi autoritate pecuniară, atît în cuplu, cît și social. Și, pe de altă parte, munca de a poza pentru reviste dedicate modei îi confiscă corpul de sub paradigma unei masculinități general și social acceptate. Fragilitatea unui cuplu glossy, în care așteptările și securitatea materiale ale partenerilor întrec orice altceva, ajunge la porozitate totală cînd simțul plasamentului devine cel mai puternic instinct al omului aflat pe modul supraviețuire. 

Povestea cuplului se absoarbe, în al doilea act, în tabloul general al milionarilor care populează un iaht de lux (familia unui oligarh rus, ale cărui credințe sînt puternic ancorate în religia binefacerilor capitalismului, un căpitan de vas alienat și care devine socialistul de serviciu, industriași, oameni de afaceri, producători de arme ș.a.). Viața excesivă și ritualurile bahice ale oaspeților, supunerea angajaților antrenați spre a fi literalmente sclavi, un statut pe care cei din urmă îl îmbrățișează fără echivoc în numele unui cîștig informal (bacșiș), și micro-managementul exploatator sfîrșesc, ca într-o comedie grotescă și absurdă, să sucombe sub propriul exces. Cina somptuoasă a căpitanului se soldează cu o imagine de o violență livrată fără măsură, în care oamenii iahtului caută să supraviețuiască înotînd prin propriile resturi.

Actul final plasează personajele în mijlocul unei naturi sălbatice, unde ierarhiile se redefinesc și în care viețile acestora se mulează pe regulile impuse de nevoia de supraviețuire. Condițiile de viață crude sînt menite a revela adevărata natură umană, dar și de a îngroșa cinic lipsa de demnitate și de orice urmă de calitate umană, trăsături asignate unei clase sociale, căci filmul motivează foarte schematic răul fundamental ridicînd cît se poate de pueril steagul unei clase sociale, fără vreo analiză mai profundă sau, cel puțin, oferind o perspectivă mai plauzibilă. 

Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă. Printre puținele lucruri care reușesc să ridice acest film sînt jocul actorilor și spectacolul pe care reușește să-l creeze și aici Woody Harrelson. Problema cu Triangle of Sadness nu e de agendă sau de mize, ci faptul că rămîne la nivelul unui gest performativ neconvingător și lipsit de măsură al unui regizor care, aici, nu dovedește decît că e sardonic.

974 16 Iamandi coperta jpeg
Pledoarie pentru revalorizarea arhaicului
Sîntem destul de receptivi la astfel de influențe, de care uneori nici nu mai sîntem conștienți.
p 17 2 jpg
Puzzle
Pe urmele ei, Serre-moi fort se dovedește un veritabil film de laborator, de joacă cu posibilitățile mediului
974 17 Breazu jpeg
Anatolia neopsihedelică
Iar peste toate astea stă vocea lui Gaye Su Akyol, versatilă și stăpînă pe situație.
p 23 Omul ideal, 1943 jpg
Victor Brauner – Alfa și Omega. Pictura în ceară și „desenul cu lumînarea“
În creația brauneriană a anilor 1943-1945, desenul incizat în ceară devine o imagine magică adecvată timpurilor moderne.
Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?

Adevarul.ro

image
Austria se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen. Anunțul, făcut de ministrul de Interne
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat hotărârea definitivă a ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale.
image
A renunțat la „visul american” și s-a întors în România. Povestea pensiunii dintr-un cătun izolat în splendoare
După 26 de ani petrecuți în Statele Unite ale Americii, Virgil Marchiș s-a întors definitiv acasă, în Maramureș, unde și-a făcut o pensiune împreună cu femeia iubită. Spune că nu s-ar mai duce în America decât în vizită și doar alături de partenera lui.
image
Actori din Wednesday, despre filmările în România: „Nimic nu m-a pregătit pentru asta”
Câțiva dintre actorii străini din serialul „Wednesday” (Addams), producția filmată în România, care a avut cea mai bună lansare de pe Netflix, au vorbit despre experiența lor din țara noastră, într-un interviu pentru HotNews.ro

HIstoria.ro

image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.
image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.