Trei documentare despre migranți, la One World Romania

Publicat în Dilema Veche nr. 784 din 28 februarie – 6 martie 2019
Trei documentare despre migranți, la One World Romania jpeg

Motivele care transformă festivalul One World Romania într-un eveniment anual atît de prețios nu lipsesc; pentru mine, cel mai important e acela că, izvorînd simultan dintr o pasiune cinefilă departe de cărările bătătorite, precum și dintr-o dorință de a-și regala publicul (dovadă retrospectivele generoase), OWR reușește să apere o anumită concepție, tot mai rară, despre cinema: un cinema exigent, provocator, întotdeauna capabil să spună ceva relevant despre lumea noastră.

OWR e o întîlnire de neratat cu documentarele de pretutindeni; dar totuși – limita de spațiu oblige – o selecție s a impus. M-am îndreptat așadar către o tem(atic)ă ardentă, căreia festivalul – cum era și firesc – îi dedică un evantai îndestulător de proiecții: migranții, piatră de temelie și piatră de încercare a democrațiilor – și umanităților – noastre de azi. Pentru a simplifica, am recurs la clasificarea utilă a antropologului francez Michel Agier cu privire la ceea ce el numește, printr-un termen mai elocvent, „oameni-frontieră“: rătăcitorul (omul care traversează păduri și cîmpuri, pe un traseu primejdios cu destinație incertă); metecul („străinul“ din orașele Vestului, adesea exploatat la negru, captiv la periferia mizeră a societății); în fine, paria (migranții blocați în tabere special construite, pentru un timp nedefinit). Am ales din program trei filme care se suprapun măcar și în parte acestor variațiuni. Multe lucruri – de la conturul geografic la abordare – le despart; ceea ce au în comun însă e tentativa de a nu cădea pradă neputinței și amărăciunii generale, dublată de insistența cu care caută breșe, fisuri oricît de mici prin care să ne transmită un soi de speranță. 

● El mar, la mar / Marea, marea (SUA, 2017), de Joshua Bonetta & J.P. Sniadecki – Rătăcitorii 

Frontiera sugerează parcă tot mai puțin facilitarea circulației; în loc de asta, termenul pare să trimită către ideea zidului, a zonei de demarcație, a izolării cu orice preț de corpuri străine. Foarte nimerit pare astfel gestul asumat al regizorilor Joshua Bonetta și J.P. Sniadecki de a nu arăta – pe parcursul filmului lor situat în Deșertul Sonora – frontiera mexicano-americană. Spre deosebire de filmul lui Chantal Akerman despre imigranții mexicani (De l’autre côté), în care zidul revenea iar și iar, El mar, la mar lasă loc unei priviri pur contemplative a deșertului. Regizorii optează, de asemenea, să păstreze doar vocea celor intervievați, în lipsa corpului. Filmul creează astfel o tensiune între absență și prezență: siluetele rătăcitorilor, precum și amenințarea zidului, bîntuie din umbră. Poveștile oamenilor sînt reduse la o pură experiență a reliefului, a traseului fatal, a materialității deșertului – cactuși, ierburi; tot așa, forma filmului e condiționată de materialitatea granuloasă a peliculei, de imperfecțiunile sale creatoare. În fond, forța acestui documentar e să transforme linia de separație constituită de frontieră în promisiune a unor puncte de fugă (la propriu), de trecere; iar grația lui – să picure în drama umană un strop de poezie. 

● Mallé en son exil / Mallé în exilul său (Franța, 2017), de Denis Gheerbrant – Metecul 

Relevanța acestui portret de imigrant malian în Franța este dată de curiozitatea cu care cineastul Denis Gheerbrant se pretează jocului: curiozitate nedisimulată, realmente interesată să înțeleagă un om și să-i restituie imaginea complexă. Sarcina nu e deloc ușoară, căci protagonistul Mallé e un om cu o existență duală: pe de o parte, rutina sa zilnică îl poartă între imobilele burgheze pe care le curăță și cartierul său, veritabilă enclavă africană la periferia Parisului; pe de altă parte, însăși traiul său se sprijină pe o falie, obligat fiind să muncească departe de familie și de țară, în singurătate. Dacă documentarul reușește să nu aplatizeze această viață, este pentru că Gheerbrant se angajează într-un dialog reciproc cu Mallé; franchețea acestei luări de poziție garantează nu doar o privire empatică asupra unui marginal-metec, ci și accesul către o lume invizibilă, în care contradicții de tot soiul – de tipul „tradiție versus modernitate“ – se ciocnesc violent. Gheerbrant documentează toate aceste lucruri intim, dar nu intruziv, acompaniindu-și grijuliu personajul, dar lăsîndu-i și posibilitatea de a prelua controlul, ca atunci cînd Mallé își dublează propriul dialect african, într-un gest cinematografic de generozitate ce amintește de filmele etnografice ale lui Jean Rouch. 

● Die bauliche Maßnahme / Gardul de la frontieră (Austria, 2018), de Nikolaus Geyrhalter – Paria 

Gardul de la frontieră este un documentar despre migranți în care nu apare nici un migrant. Potențialul satiric al situației investigate – construcția unui zid la granița dintre Austria și Italia pentru a face față afluxului de migranți – a fost sesizat cu mare dibăcie de Nikolaus Geyrhalter. Filmul e compus dintr-o seamă de interviuri cu oamenii locului: polițiști, muncitori, fermieri. Se conturează astfel o opoziție amară între două tipuri de discurs: unul puternic majoritar, xenofob, autoritar; altul, minoritar, dar totuși tenace, care încearcă să îl contreze. În final, zidul nu se construiește, căci valul de migranți – acești paria plimbați dintr-o tabără în alta – e inexistent. Că această așa-zisă criză a fost alarmă falsă, o fină ironie a sorții de tipul „Așteptîndu-i pe barbari“, puțin contează; dar că liderii din zonă apar buimaci și ridicoli, halucinînd la „spectre care bînuie Europa“ (ca să parafrazez titlul unui alt documentar despre o tabără de migranți), asta ar trebui să dea de gîndit. Important este că filmul își alege tabăra, scotocind perseverent după o vorbă îmbucurătoare, după un gest just – așa cum e parada anti-zid, manifestație suficientă pentru a ști că totul nu e pierdut.

One World Romania se va derula între 15 și 24 martie, în București.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.