Teatru de război

Publicat în Dilema Veche nr. 982 din 2 – 8 februarie 2023
image

● Kampen om Narvik (Norvegia, 2022), de Erik Skjoldbjærg.

Cine ar fi crezut, acum un an, că începutul lui 2023 ne va găsi cu două filme de război – sclipiciosul Pe Frontul de Vest nimic nou, de Edward Berger, și fratele său mai mic, dar la fel de publicitar ca înfățișare, Narvik al lui Erik Skjoldbjærg – în Top 10 al popularității pe Netflix? Așa se face că ceea ce părea o idee proastă în primele luni ale conflictului ucrainean (lansarea lui Narvik a fost îndelung amînată) s-a dovedit – on second thoughts – prilej ideal de marketing și de fanfaronadă cinefil-pacifistă. Să nu ne mire, așadar, că vechi uzuri și abuzuri ale cinema-ului de gen – nimic mai osificat în rețetă dramaturgică decât filmul de război – se reîntorc acum mai updatate ca oricînd, dornice să ne vîre pe gît carnagiu audiovizual cu polonicul (Berger) sau ode patriotice și melo despre fibra sănătoasă a națiunii (Skjoldbjærg). Consecință neprevăzută (și evident minoră) a încleștării dintre Putin și Zelenski, valorile spielbergiene ale entertainment-ului prin faldurile memoriei și ale istoriei – „o narațiune simplificată, sentimentală, centrată pe un erou”, în cuvintele criticului J. Hoberman – sînt astăzi mai în formă ca oricînd.

Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”. Unicul moment în care filmul se dovedește cît de cît incitant e atunci cînd – oarecum incorect politic – o pune pe mamă (Kristine Hartgen) să facă matrapazlîcuri pentru nemți, de dragul copilului ei grav bolnav. Pînă și soțul (Carl Martin Eggesbø), care, în schimb, s-a bucurat de nenumărate ocazii de a face proba vitejiei, cu un nivel de dexteritate demn de cinema-ul de acțiune reaganist al anilor ’80, este chemat în final să o ia la rost pentru alegerile sale ambivalente. Secvența respectivă – cu mama care e dispusă să facă pact cu diavolul pentru copilul său și tatăl care servește Națiunea – aduce a impas logic, a povară cu care nici unul dintre scenariști nu își mai amintește cum de s-a procopsit. Cum să mai empatizezi acum cu oricare dintre personaje? Rezolvarea, care restabilește celula familială, e pur și simplu aiuristică: orașul e lăsat să moară, compromisul moral e îmbrățișat pînă la capăt. Lucrurile nu ar fi putut să se întîmple pe invers – deși tot într-un non-sens nesatisfăcător ar fi nimerit – pentru că filmul și-ar fi trădat linia molcom-conservatoare pentru una de-a dreptul extremistă. Ar fi devenit, atunci, prea radical pentru o vizionare de sîmbătă seara.

Există un fir invizibil care leagă filmele – altminteri diferite ca ambiție – regizate de Berger și Skjoldbjærg. Deloc întîmplător pentru acapararea cinema-ului de către estetica reclamelor, acest fir e vizual: ambele filme, cu culorile lor desaturate și atenția aproape obscenă pentru compoziții cinegenice, arborează un estetism hipnotic, o netezime de CGI care le apropie mai degrabă de jocurile video. Miza istorică – cea care pînă acum cîțiva ani, în lipsa unei reflecții politice mai profunde, încă se mai putea cuibări în materialitatea peliculei – este evacuată în detrimentul unei priviri de tip „carte poștală”, cu nimic diferită de pictura academică a evenimentelor istorice din timpuri pre-impresioniste. Priviți acest Narvik (orășel norvegian pierdut între fiorduri) de mucava, în timp ce arde sub acțiunea conjugată a ceții oportuniste și a flăcărilor computerizate, într-un tablou spectral care evocă – dacă sîntem indulgenți – incendiul Londrei surprins pe pînză de Turner. Oare chiar „exact așa s-a întîmplat”, după cum a mărturisit ultimul soldat norvegian al Bătăliei pentru Norvegia încă în viață – cu repetate răgazuri, adică, propice calofiliei din epoca șmecherelilor operate în post-producție? 

Cel mai amuzant rămîne de observat acest batalion de dispozitive melodramatice rudimentare, care primesc misiunea de a ține filmul pe picioare. Narvik ajunge la noi de undeva din anii ’90-2000, cînd încă mai era plauzibil ca băiețelul protagonistei să fugă din convoiul de civili – fără să arate, înainte sau după acest incident izolat, vreo altă manifestare de neastîmpăr –, iar acest gest să atragă după sine, evident, o mulțime de belele. A diseca un film pe astfel de mici scene luate bob cu bob, decretînd unde s-a procedat bine și unde nu, constituie, de bună seamă, cea mai plictisitoare dintre metehnele criticii de întîmpinare „luminate” – dar aici ea se justifică prin însăși constatarea că filmul atîta e: mecanică dramaturgică de începători, menită să funcționeze aproape în gol, scenă după scenă, în speranța că ne va putea oferi o „pildă” despre umanitate. Povestea face însă prea multe concesii în numele unei emoții standardizate – chiar să vrei să te lași purtat de film, și tot vei fi împiedicat de vioara excesiv-plîngătoare sau de actele de eroism cu alonjă hollywoodiană. Suprapus cu memoria războiului, Narvik e o simplă frivolitate (a cîta?) care transformă trecutul în spectacol pirotehnic.

Narvik rulează pe Netflix.

Victor MOROZOV este critic de film.

p 16 Draga tata jpg
Trei scrisori
Mulțumesc mult pentru scrisoarea care a ajuns aici în aceeași seară în care am ajuns și noi.
p 17 1 jpg
După revoluție
O epocă totuși distantă, în care gestul de a porni o cameră de filmat conținea adesea în miezul său promisiunea, între timp rătăcită, a unui mîine mai bun.
990 17 Biro coperta2 jpg
Manevre noi pentru vechi epigoni
Oricum, alternativele care să acopere acest cîmp liric/stilistic se împuținează.
p 23 1 jpg
Victor Brauner – Confesiune cu ocazia unei expoziții
Lucrările „decorative“ corespund „construcțiilor“ elogiate de Ilarie Voronca în textul publicat în paginile revistei 75 HP.
Poster Orizontal   29 Martie 2023   Cimarosa si Salieri jpg
Baritonul italian RICCARDO NOVARO, aplaudat la Théître des Champs-Elysées – Paris, invitat la Sala Radio
Miercuri, 29 martie 2023 (19:00), îl veți asculta alături de ORCHESTRA DE CAMERĂ RADIO, sub bagheta dirijorului de origine libaneză TOUFIC MAATOUK.
989 16 coperta jpg
Imprevizibila ușurătate a vieții și a morții
Definitiv. O trilogie chiar marchează un punct notabil în proza românească de azi.
p 17 1 jpg
Burta balenei
Luat mai cu seamă în contextul particular al cinema-ului românesc, Spre Nord constituie o mare ocazie ratată.
989 17 Breazu jpg
Despre mizeria din dulceață
Să fie cam opt ani de cînd Laura Les și Dylan Brady și-au numit duo-ul după o întîmplare involuntar amuzantă.
989 23 Iamandi jpg
Un exercițiu de imaginație
Prima știre dintre cele douăzeci incluse în acest top este greva generală din 1926.
copertă Murmur jpg
988 16 coperta2 jpg
Retractilități incisive
Atît Cristina Alexandrescu, cît și Mihnea Bâlici sînt două voci deja recognoscibile în poezia românească extrem contemporană.
988 17 Vrabia foto Tudor Neacsu1 jpg
Să cazi la pace cu trecutul
Perioada postcomunistă în România, în special pînă la aderarea țării la Uniunea Europeană, a fost tumultuoasă din multe punctele de vedere.
Matrix fisa cartii jpg
Lauren Groff, Matrix, traducere din engleză de Brîndușa Cotea, Curtea Veche Publishing, 2023 - fragment -
Cu o privire arzătoare, se apleacă peste masa pe care Asta, entuziasmată, a început deja să schițeze planuri.
Giuliano da Empoli Magul de la Kremlin cop1 APROBATA (1) jpg
Magul de la Kremlin de Giuliano da Empoli - fragment-
Acest roman este inspirat din fapte și personaje reale, cărora autorul le-a împrumutat viață particular și replici imaginare.
Afis Sala Radio 17 martie 2023 (2) jpg
Dirijoarea Orchestrei Simfonice din Canberra - JESSICA COTTIS - invitată la Sala Radio
JESSICA COTTIS – o prezență specială pe scena muzicală internațională, unul dintre cei mai remarcabili dirijori britanico-australieni, dirijor-șef și director artistic al Orchestrei Simfonice din Canberra, este invitată pe scenă Sălii Radio!
RRM Iasi 1920x1080 jpg
Din 22 martie, ora 19.00: Radio România Muzical la Iași, pe frecvența 95.4 FM
Radio România Muzical poate fi ascultat la București pe frecvența 104.8 FM, regional pe frecvența Coștila 97.6 FM, iar din 22 martie 2023, pe frecvența locală 95.4 FM la Iași.
p 16 YouTube jpg
Extemporal la erotică
Noul diagnostic îl răstoarnă sau îl echilibrează pe cel vechi: multă gingăşie şi un dram de forţă.
p 17 jpg
Fami(g)lia
A Chiara rulează în cadrul Festivalului „Visuali Italiane – Noua Cinematografie Italiană în România”.
987 17 coperta1 jpg
Focus JazzX
Timișoara și Clujul s-au sincronizat, inclusiv în interes politic, în ambiția de a consacra două festivaluri jazz de centru de capitală regională – JazzX și Jazz in the Park
987 15 foto BogdanDincă jpg
987 21 coperta Iamandi jpeg
Economie și psihologie
Una dintre explicațiile referitoare la căderea comunismului acordă factorului economic un rol preponderent.
(1) Beethoven Skizze Eugène Louis Lami FotoJean Marc Anglès Collection Cité de la musique jpg
Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații – conferință NEC
Colegiul Noua Europă are deosebita plăcere de a vă invita la conferința „Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații”, pe care compozitorul Dan Dediu o va susține joi, 9 martie 2023, la ora 17.00.
José Gallegos y Arnosa, El zapatero jpg
IIC BUC VISUALI ITALIANE AFFICHE 230222 jpg
Festivalul „Visuali Italiane - Noua Cinematografie Italiană în România”
Cinematografia italiană are o istorie lungă și prestigioasă, cu capodopere care au cucerit publicul din întreaga lume.

Adevarul.ro

image
Femeia fatală a anilor '70: „M-am săturat să mă culc în fiecare seară cu alt bărbat!“ VIDEO
Talentată și frumoasă, Vasilica Tastaman, femeia fatală a anilor '70, a atras cu mare ușurință spectatorii în sălile de spectacole și bărbații în viața ei. Este una dintre marile actrițe pe care le-a avut România. Astăzi se împlinesc 20 de ani de la decesul artistei.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.