Soap opera incoerent

Publicat în Dilema Veche nr. 697 din 29 iunie – 5 iulie 2017
Soap opera incoerent jpeg

● Povestea iubirii / The History of Love (Franța-Canada-Belgia-România, 2016) de Radu Mihăileanu. 

Povestea iubirii / The History of Love, coproducție Franța-Canada-Belgia-România, realizată de Radu Mihăileanu, născut la București și stabilit în Franța în anii ’80, urmează direcţia producțiilor sale precedente (Concertul, Izvorul femeilor), filme fără îndoială comerciale, dar purtînd pe deasupra etichete de „discurs despre cultură înaltă“ sau „discurs despre istorie“ și fiind însoțite de abilitatea lui Mihăileanu de a le transpune tehnic coerent în povești, lucruri capabile să le facă vandabile în sistemul festivalier (Izvorul femeilor fusese lansat la Cannes, Concertul fusese recompensat la Premiile César). În cazul noului său film, această direcție e exploatată înspre un orizont chiar şi mai îndepărtat al siropurilor comerciale „desprinse din istorie“. Povestea iubirii, vorbit în limba engleză, cu un buget de 20.000.000 de dolari şi ecranizare a unui bestseller – romanul, din 2005, The History of Love (tradus la noi ca Istoria iubirii) al scriitoarei Nicole Krauss –, are ca ambiție respectarea structurii narative complexe și a întinderii cărții (care pune față în față povești de dragoste din epoci și locuri diferite, personaje numeroase, înrudite sau corelate în mod misterios), într-un demers care, spre deosebire de narațiunile la persoana I ale personajelor cărții, ar vrea să adere la cel al filmelor lui Christopher Nolan, transportînd spectatorul, prin flashback-uri și flash-forward-uri, cînd în Polonia anilor ’30, printre persecuții ale evreilor (redate generic sub forma unor fugi în pădure), cînd în New York-ul anilor 2000, în care personajele acestor evrei au ajuns (sosire înscenată de Mihăileanu la fel de stereotip, prin apropierea de fețele lor luminate de emoție la vederea Statuii Libertății).

Personajul principal al filmului, Léo Gursky (Derek Jacobi), scrie în anii ’30, în Polonia, o carte intitulată Povestea iubirii pentru Alma Mereminski (Gemma Arterton), de care fusese despărțit din cauza războiului – Alma plecase în America, promițîndu-i să îl aștepte, iar el îi promisese la rîndul său să îi scrie cîte un capitol din roman pînă la așteptata întîlnire, dar fusese declarat, în mod eronat, mort în război. Parcursul cărții sale, de la scrierea sa la traducerea din idiș în spaniolă și apoi, în zilele noastre, în engleză e ceea ce leagă filmul de cea de-a doua poveste, a familiei traducătoarei cărții, fană a cărții, din care se distanțează fiica acesteia, Alma, numită după personajul principal al ficțiunii. Însă, dacă structura cărții făcea ușoară trecerea de la o poveste la alta, prin faptul că reunea un colaj de scrieri (bucăți din carte care făceau trecerea la jurnalul Almei), flashback-urile și flashforward-urile filmului nu sînt legate de acest suport al confesiunilor scrise. În schimb, filmul le leagă de nenumărate ori printr-un prim-plan sentimentalist în care chipul cuiva e urmărit timp de minute bune în care acesta își amintește, printre lacrimi, pe un fundal sonor strident de viori, un eveniment din trecut. O astfel de lacrimă ajunge pe o fotografie care îi înfățișează pe Alma și Léo, însuflețindu-i. Cam așa operează filmul, prin metode de seducere grosolan-zaharisite a spectatorului. Un discurs despre „cea mai iubită femeie din lume“, adăugat de film, e un exemplu al acestor bla-bla-uri reluate în ambele povești. („Cum devii cea mai iubită femeie din lume?“, întreabă personajul Almei. „Nu poți să devii. Ești sau nu ești“, vine și răspunsul.)

Latura istorică, menită să facă din film nu doar o melodramă, ci și o problematizare a „haosului“ istoriei, după declarațiile regizorului, e tratată prin imagini scurte cu sate șablonarde, costume destinate să facă epoca ușor recognoscibilă și personaje care discută, chiar și la decenii după stabilirea lor în America, cu un accent străin. Faptul că această latură e un element exotic, nu neapărat unul care să fie luat în serios, reiese și din scenele „comice“, în care bătrînul Léo își exprimă bucuria de a chinui o chelneriță, vărsînd cafeaua pe jos, sub pretextul bătrîneții, și apoi punînd-o să lucreze în plus ca să i-o aducă la masă, sub pretextul că e de origine germană. Personajul acestuia, care în carte era redat cu o textură comică menită să îl facă simpatic, e aici mai mult decrepit.

Povestea iubirii atinge o nouă limită a kitsch-ului cu buget exorbitant, cu actori celebri, peisaje exotice, evenimente spectaculoase, dar care, în final, nu spune nimic. 

Ancuța Proca este critic de film.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.