Singurătate

Publicat în Dilema Veche nr. 951 din 30 iunie – 6 iulie 2022
image

● Enfant terrible (Germania, 2020), de Oskar Roehler.

Enfant terrible, epopeea minoră dedicată figurii care a fost Rainer Werner Fassbinder, riscă să treacă neobservat, pentru că nu face lucrurile ca la carte. În loc de o imersiune previzibilă în măruntaiele unor vremuri intense, el ne oferă un cadru abstractizat în care performanțe actoricești pline de vervă fizică sînt chemate să se încaiere. În locul unei biografii rezonabile, cu început-cuprins-încheiere, el scoate din tolbă cîteva momente marcante și confuze, transformate în bacanale fără nici un Dumnezeu. În fine, în locul unei personalități istorice despre care să putem pretinde, la final, că am învățat una-alta, el propune un personaj de ficțiune, adică o sumă de însușiri care coabitează cu greu sub carcasa de carne și umori negre a creatorului în cauză. Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine: cu tricoul strîmt care nu-i poate acoperi burdihanul, cu moaca hirsută și mereu prost-dispusă, cu mersul de cowboy alcoolizat, acest Fassbinder amestecă fascinație și dezgust, sudoare și fum de țigară în însăși firea sa de copil răsfățat, rătăcită în aparența unui criminal în serie.

Meritul filmului, aici, ține nu de reconstrucție – cît de ambiția de a se înălța, sfidător la adresa artefactelor timpului, ca o arenă a jocului (joc actoricesc, joc sadic, joc amoros) în formă pură, esențializată, care face ca fiecare scenă să fie o înfruntare pentru supremația prim-planului. Enfant terrible curge astfel – pastă chimică și spasmodică sub cerul mereu întunecat al studioului – către rezoluția sa știută: Fassbinder nu poate sta liniștit pînă ce nu-i reușește ieșirea din scenă perfectă, cea prin care să-i depășească, în virtuozitate monstruoasă, pe partenerii săi (pe platou și între așternuturi) care l-au precedat în moarte. Există o gradație, totuși, chiar și în cazul acestui maestru al excesului și al arderii: e de văzut cum ultima parte a filmului capătă astfel contururile unui mare delir urlat, cu Fassbinder captiv într-un solilocviu tot mai bolnav – și, judecîndu-i filmele, tot mai strălucit – care îl plasează în povestea cineastului Oskar Roehler, surpriză, nu ca pe un saturnian tragic, ci ca pe o paiață distructivă prin care au prins să vorbească glasuri de neînțeles.

Mai cu seamă, Enfant terrible e scena unei neînțelegeri fundamentale: cine vrea fapte măsurabile despre viața artistului german să stea departe de el. (În sensul ăsta, notațiile cu dată, tip „Cannes 1978”, sînt o capcană ghidușă lansată de film, căci, departe de a avansa răspunsuri certe, ele funcționează ca o dezvelire a mecanicii simple care stă la baza sa: transformarea carierei lui Fassbinder în materie audiovizuală ambivalentă, aptă să sugereze deopotrivă circul și nebunia.) Filmul este cu siguranță mai stimulant dacă lăsăm toate aspirațiile de scholar – exactitate și decență – la poartă, aruncîndu-ne în premisa lui de farsă brechtiană cu voluptate și ironie. Altminteri, consistența poveștii lasă de dorit – deși e greu de pretins de la Fassbinder nițică grijă pentru unitățile aristotelice –, iar personajele sale (iubiți, actrițe și alți membri ai acestui clan informal de-a dreptul excentric) aparțin unui biopic mult mai convențional. De unde și efectul vag de autosabotaj al filmului, care ne trece prin multe – luminile se schimbă brutal la tot pasul –, dar ne spune puține, adică mai nimic în afara lucrurilor știute: Fassbinder era un clovn străfulgerat de intuiții geniale, un om cu dragoste de animalitate, un amorez fără speranță etc.

Mai precis, toate acestea, îmi vine să zic, se simt și fără a face din viața lui un subiect de disertație, doar privind filmele minunate pe care le-a dat, de o extremitate rar întîlnită în alte părți. De ce, atunci, nevoia acestui film nou, ersatz trist după Querelle, Lola și In einem Jahr mit 13 Monden? Și ce rămîne din sălbaticul creator în filmul care îi discută viața? Ca de-obicei, ne aflăm în fața unei tensiuni vechi de cînd biopic-ul, între normalizarea extraterestrului la care ni se oferă acces și reducerea sa la o suită de aforisme, faze tari, momente-cheie, care îl singularizează în afara oricărei istoricități. Filmul, prea prolix, se rătăcește în ambiția sa uriașă, de a repovesti acest destin truculent folosindu-se tocmai de stilul subiectului său. Butaforia exotică – uși pictate, pereți de carton – ajunge să joace împotriva ideii fassbinderiene a preaplinului de emoție, risipind atenția. Din fericire, personajul – cu aluziile sale timpurii la filme vechi de Raoul Walsh și filme noi de Jean-Luc Godard, care lasă mai apoi locul unei purități periculoase (a meseriei, a iubirii fără rest, a drogurilor) – e suficient de contradictoriu pentru a țîșni ca o minge de foc din miezul acestui film ezitant, care se visează mai radical decît este de fapt.

Enfant terrible rulează în cinematografe.

Victor Morozov este critic de film.

958 16 Avanpremiera jpg
Librarul din Florența
Vespasiano n-a făcut el toate cele 200 de manuscrise pentru biblioteca abației din Fiesole, așa cum avea să susțină. Cosimo a cumpărat 20 dintre ele printr-un alt librar florentin, Zanobi di Mariano.
p 17 jpg
O dispariție
Însă această fetiță nu reprezintă, în film, doar tropul copilașului gingaș care e de ajuns să respire pentru a emoționa durabil.
958 17 Breazu jpeg
Un bricolaj reușit
Așa se face că cel mai proaspăt release, Boulder Blues, înregistrat între 2020 și 2022 în Israel, Marea Britanie, Mexic și Germania – locurile în care trăiesc astăzi cei nouă componenți ai grupului și muzicienii invitați la conceperea noului album –, conține toate detaliile plastice amintite
AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordează voci narative surprinzătoare, de la intelectuali și corporatiști la gospodine cu blog de gătit, de la soții ratate bovaric la scriitori călătorind bezmetici pe șosele între lansări de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la înaintașii lui (Chaplin, bunăoară) și a înțeles că hazul ar putea să ne ducă ceva mai aproape de adevărul negru, învăluindu-ne ca o protecție și-apoi abandonîndu-ne în ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradiție din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) plusează cu programe mai spectaculoase și expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre și imagini – interviu cu artistul vizual Ana TOMA
„Recitesc cartea de cîte ori e nevoie pînă se conturează o imagine mentală care să surprindă atmosfera volumului în ansamblu.”
956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.