Șeherezada fraților Coen

Publicat în Dilema Veche nr. 779 din 24-30 ianuarie 2019
Șeherezada fraților Coen jpeg

● The Ballad of Buster Scruggs / Balada lui Buster Scruggs (SUA, 2018), de Joel și Ethan Coen, disponibil pe Netflix. 

Chiar dacă o trestie gînditoare, un spirit cartezian, omul va avea întotdeauna înscrisă în ADN nevoia de poveste („nu se mai satură de povești, sînt ca niște copii“, remarcă un personaj spre finalul filmului). De la această premisă, aproape un truism, pleacă frații Coen în Balada lui Buster Scruggs, o feerie plină de acuratețe regizorală, inventivitate narativă, umor absurd și măiestrie vizuală. Într-un cuvînt, magie. Compus din șase episoade foarte diferite între ele atît stilistic, cît și ca ton emoțional – și tot atîtea bijuterii cinematografice –, acest amețitor carusel vizual, o tragi-comedie umană plasată pe fundalul Vestului Sălbatic, a fost premiat pentru scenariu original la Veneția și ne redescoperă farmecul pur al poveștii. Firul narativ este gîndit ca fir al Ariadnei între meandrele universului mitic american, și ia forma a șase capitole dintr-o carte de povești cu viniete, legate de comentarii laconice, dar sfătoase, ca în cărțile basmelor de odinioară, ale naratorului.

Debutul, cu apariția luminoasă și veselă a trubadurului Buster Scruggs (Tim Blake Nelson), care este și un pistolar de temut, spaima Vestului Sălbatic, supranumit și Mizantropul, are accente burlești, de spumos vodevil western, însă, ca orice creație marca cineaștilor Joel și Ethan Coen, acest ton lejer și convivial este înșelător. Pentru că leitmotivul străveziu al tuturor celor șase povești este moartea, cu care eroii flirtează tot mai intens cu fiecare nou episod. Această lume brutală și nemiloasă îi strivește pe cei naivi (ca pe candida Alice – Zoe Kazan, care pleacă alături de fratele său într-o caravană a cărei destinație finală urma să fie un mariaj aranjat de acesta) sau pe idealiști, cum este tragicul actor shakespearian din impecabilul episod Meal Ticket. Interpretat de expresivul Harry Melling, actorul care declamă sonetele lui Shakespeare și poemele lui Shelley, alături de discursurile lui Lincoln, în fața unui public compus din precupețe, pistolari sau cartofori, este o victimă sigură în fața cinicului manager al unui teatru de atracții ambulant (Liam Neeson). Tiradele artistului infirm sînt o premoniție a sorții fragile a omului: „Acești actori nu-s decît spirite plutind în vînt / și ca toată această viziune iluzorie / palatele superbe, templele și întregul glob vor dispărea“. Sau, altfel spus, asemenea unui personaj din episodul caravanei, „incertitudinea e mai potrivită lumii în care trăim. Mereu scornim noi certitudini, tînjim după liniștea pe care ne-o oferă“, deși aceasta e, la rîndul ei, iluzorie.

Precum în filmele lui Sam Peckinpah, marele artist al poeziei violenței în filmele western, eroii fraților Coen sînt mai degrabă antieroi, fiind expuși vi­ciilor și micimii năzuințelor lor, așa cum relevă episodul final, un straniu voiaj prin pustiul Americii, prilej de reflecție (din nou) asupra vieții și omului. Este un univers dur, pre-industrial (deși mai puțin încrîncenat ca în precedentele No Country for Old Men și True Grit), în care oamenii sînt închiși în ceea ce Erich Fromm numea „închisoarea egoismului“ și în preocuparea obsesivă de sine, în care pînă și ideile și convingerile devin proprietăți, prefigurînd apariția viitorului pragmatism american. Grandorii originare a naturii și generozității resurselor din ținuturile virgine, necucerite încă de om, le este dedicat episodul al patrulea, în care un căutător de aur bonom și ambițios, interpretat de muzicianul Tom Waits, are de a face cu ferocitatea umană. Supremația legii este facultativă, interpretarea ei aleatorie prevalează în fața respectării spiritului ei, ceea ce face ca hazardul să joace un rol imprevizibil, foarte apropiat de absurd, cum este în episodul al doilea, în care un cowboy solitar (James Franco) încearcă să jefuiască o bancă la fel de solitară.

Mari creatori de personaje (e uimitoare precizia cu care, dintr-o simplă replică, un gest sau o privire, ai în fața ochilor un caracter), mari șlefuitori de actori (pe care îi duc spre roluri memorabile chiar și cu roluri episodice) și savuroși povestitori, frații Coen îmbină în acest film eleganța decupajului regizoral cu atenția aproape maniacală pentru detalii, compoziții migăloase ale cadrului și luminilor (director de imagine, francezul Bruno Delbonnel) și portrete umane aproape cehoviene în profunzimea și, deopotrivă, ridicolul lor. Cele șase povestiri nu sînt o succesiune graduală, ci părți diferite, dar perfect legate ca vasele comunicante, ale coexistenței ilogicului și, deopotrivă, misterului vieții.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.