Scene dintr-un apartament

Publicat în Dilema Veche nr. 702 din 3-9 august 2017
Scene dintr un apartament jpeg

● Clientul / Forushande / The Salesman (Iran-Franţa, 2016), de Asghar Farhadi. 

În Clientul (premiat la Cannes 2016 pentru cel mai bun scenariu şi cel mai bun actor, şi la Oscar 2017 pentru cel mai bun film străin), soţii Rana şi Emad (Taraneh Alidoosti şi Shahab Hosseini), doi actori din Teheran, sînt evacuaţi în toiul nopţii, alături de ceilalţi vecini, din clădirea care se surpă sub ochii lor, lîngă care sapă un utilaj. Într-un cadru lung, cu multe personaje coregrafiate în timp ce aleargă în sus şi în jos pe scări, camera îl urmăreşte pe Emad în vînzoleala evacuării, lăsîndu-ne să vedem, pe lîngă încercarea sa de a ieşi repede cu soţia, şi alte lucruri: îngreunarea procesului de către vecinii mai bătrîni, dezorientarea unui copil care e luat în braţe sau neputinţa de a se deplasa a unui băiat care stă la pat şi pe care Emad îl scoate afară în cîrcă. Construind o astfel de criză, regizorul o foloseşte pentru a coregrafia un moment de dezorientare din viaţa la bloc în Iran, în care oamenii sînt mai puţin interesaţi să îşi protejeze intimitatea spaţiului, preocupaţi de supravieţuire, cînd uşile şi ferestrele se deschid, una cîte una, lăsîndu-ne să descoperim, din fugă, în profunzimea cadrului, camera sau bucătăria cuiva, scene din viaţa de familie, o altă fereastră de la scara alăturată, care se deschide sau se sparge, intimitate la care e puţin probabil să avem acces de obicei. Senzaţia de decor care se dărîmă e accentuată de partea de deschidere a filmului, cu o scenă goală de teatru, scenă pe care vor juca Rana şi Emad. Această pătrundere cu forţa în intimitate, în stil observaţional, se prelungeşte printr-un schelet mult mai clasic de thriller, care funcţionează ca imagine răsturnată a vieţii mai largi, a comunităţii pe care o zărim cîteva momente în prima parte şi pe care o pune în mişcare, îi dă un motiv să ni se arate în acţiune.

Proaspăt mutaţi în noua locuinţă, în care stătuse cu chirie înainte o femeie „cu multe cunoştinţe“ (deşi cuvîntul „prostituată“ nu e rostit, el e puternic sugerat), Rana (a cărei imagine e făcută să ne sugereze opusul, de soţie supusă şi de spiritualitate) e lovită în cap în timp ce făcea duş de un necunoscut care venise acolo, se pare, pentru vechea chiriaşă, cu care o confundă. Nişte chei de lectură pentru dezlegarea intrigii ne oferă Hitchcock, cu Rear Window, Psycho şi Strangers on a Train. Imediat după atac, femeia e găsită de vecini (care afirmau că au crezut iniţial că este un caz de violenţă domestică şi nu au coborît decît cînd şi-au dat seama că „e ceva serios“, violența domestică nefiind un motiv destul de puternic) şi, precum în Strangers on a Train, o pereche de ochelari e pierdută la locul agresiunii, însă, de data aceasta, ochelarii aparţin agresorului. În această schemă de thriller (a cărei povestire ar include spoiler e), Emad îşi atribuie, de la început, rolul de detectiv, care încearcă să afle cine i-a atacat soţia. Cea de-a doua cheie de lectură e creată de paralela cu Moartea unui comis-voiajor de Arthur Miller, în care Rana şi Emad joacă rolurile cuplului ­Willy şi Linda Loman, şi în care personajele sînt mult îmbătrînite prin machiaj.

Ancheta bărbatului e realizată exclusiv prin mijloace proprii, fără a implica autorităţile, deşi dovezile împotriva agresorului sînt destule: maşina pe care o lasă în faţa blocului, cu obiectele din ea şi telefonul mobil. Faptul că nu trebuie anunţată poliţia e mai mult sau mai puţin un punct de acord comun între personaje: soţia nu vrea să fie supusă interogatoriului pentru a nu fi nevoită să retrăiască momentele, un vecin o avertizează că va trebui să facă faţă unui proces în care să justifice de ce i-a deschis uşa agresorului, iar soluţia oferită de comunitate împotriva agresorului e schimbarea yalei. Atunci cînd e descoperit (şi descoperirea sa e o surpriză, pusă în scenă sub forma decăderii unui bătrîn tată al unei familii, promiscuu, dar vrînd să păstreze aparenţa de cap de familie nepătat), răzbunarea lui Emad nu e predarea către o autoritate (către poliţie), nici satisfacţia personală (deşi o anumită satisfacţie a umilirii lui o obţine, pălmuindu-l), ci încercarea de a-l demasca în faţa propriei sale familii, care devine astfel singura instanţă de judecată. Ultima parte a filmului constituie demascarea bătrînului, prin întrebări repetate, care îl fac să recunoască treptat-treptat fapta, dar şi umanizarea sa, prin faptul că această demascare îl descoperă în fața cuplului care îl acuză și în fața noastră ca fiind, dincolo de vina sa, vulnerabil. În episodul demascării, cele două familii care se reunesc (una pentru a-l acuza pe bătrîn, cealaltă pentru a-l duce la spital din cauza problemelor sale de inimă) ajung să creeze o paralelă între soţia bătrînului care vine îngrijorată să îl salveze şi soţia lui Emad, care începe să îl privească cu regret, între Emad însuși și bătrînul agresor. 

Ancuța Proca este critic de film.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.