Repetiţie daneză pentru Revoluţia Franceză

Publicat în Dilema Veche nr. 452 din 11-17 octombrie 2012
Repetiţie daneză pentru Revoluţia Franceză jpeg

ÔŚĆ Afaceri regale / En kongelig affaere (Danemarca-Suedia-Cehia, 2012), de Nikolaj Arcel.

Realizat─â de Nikolaj Arcel pentru casa de produc┼úie a lui Lars von Trier, drama istoric─â danez─â Afaceri regale e plasat─â la curtea regelui Christian al VII-lea, ├«n anii 1770: o perioad─â extraordinar─â, c├«nd regatul, condus din umbr─â, ├«n spiritul ideilor iluministe, de medicul personal al lui Christian ├«mpreun─â cu regina Caroline Matilda, a adoptat o serie de legi radical democratice, antinobiliare ┼či anticlericale. Premiat anul acesta la Festivalul de la Berlin pentru Cel mai bun scenariu ┼či Cel mai bun actor (Mikkel Boe F├Şlsgaard ├«n rolul regelui), filmul compenseaz─â pentru conven┼úionalitatea sa stilistic─â prin respectabila sa ambi┼úie de a cosmetiza c├«t mai pu┼úin cuplul reformisto-adulterin alc─âtuit de doctor (Mads Mikkelsen) ┼či de regin─â (Alicia Vikander). Cu alte cuvinte, dup─â ce munce┼čte, cu uneltele roman┼úei istorice ├«n stil hollywoodian, pentru a c├«┼čtiga adeziunea publicului la agenda aman┼úilor reformatori, filmul lui Arcel munce┼čte ┼či pentru a problematiza aceast─â adeziune; are un cap mult mai limpede ┼či mai nesentimental dec├«t al unei roman┼úe ├«n stil hollywoodian ÔÇô o Duchess, o Marie Antoinette, un KingÔÇÖs Speech ÔÇô despre capete ├«ncoronate sau ├«mperucheate.

De ├«nceput ├«ncepe ca o variant─â nordic─â a lui Marie Antoinette, cu sosirea tinerei regine (din Anglia) ├«n Danemarca ┼či cu profunda ei consternare la vederea b─ârbatului c─âruia i-a fost expediat─â ÔÇô regele se comport─â ca un str─âmo┼č al eroilor din Idio┼úii al lui von Trier (sau din Jackass). Aerul ├«nchis al vie┼úii ei se umple de-un vechi parfum de roman┼ú─â cinematografic─â odat─â cu intrarea ├«n scen─â a doctorului Struensee, al c─ârui autocontrol sugereaz─â mari rezerve de pasiune ┼či a c─ârui imersiune ├«n c─âr┼úile g├«nditorilor ilumini┼čti (interzi┼či ├«n regatul lui Christian) nu i-a diminuat abilit─â┼úile de c─âl─âre┼ú ┼či dansator. Uni┼úi ├«n idealurile lor progresiste (├«nfrumuse┼ú├«nd ÔÇô totu┼či ÔÇô un pic datele puse la dispozi┼úie de istorici, realizatorii filmului o ├«nzestreaz─â pe Caroline Matilda cu o pasiune pentru idei egal─â cu a lui Struensee), aman┼úii ├«ncep s─â le implementeze prin intermediul infantilului Christian, f─âc├«ndu-l s─â ├«nve┼úe pe dinafar─â texte de noi legi, ├«ncuraj├«ndu-l s─â le propun─â ├«n consiliul regatului (la deciziile c─âruia nu contribuise p├«n─â atunci dec├«t cu semn─âtura) ┼či prezent├«ndu-i asta ca pe un joc. Menajul celor trei se complic─â atunci c├«nd regina ÔÇô care nu l-a mai primit de mult pe rege ├«n dormitorul ei ÔÇô r─âm├«ne ├«ns─ârcinat─â: nu mai e loc de sentimentalism ÔÇô ca s─â-┼či salveze nobilul proiect (┼či, desigur, pielea), aman┼úii trebuie s─â g├«ndeasc─â pragmatic. ├Än acela┼či timp, ei devin tot mai brutali ├«n manipularea lui Christian ÔÇô dac─â rolul acestuia, ├«n vechiul consiliu, era s─â semneze f─âr─â s─â comenteze, ├«ncet-├«ncet, dup─â abolirea consiliului, i se retrage ┼či acest privilegiu: Danemarca devine dictatura luminat─â a lui Struensee. Luminat─â numai p├«n─â la un punct ÔÇô dup─â ce abole┼čte cenzura, Struensee o reintroduce pentru a contracara transformarea rela┼úiilor sale cu regele ┼či regina ├«ntr-un subiect de haz na┼úional. Un fel de repeti┼úie pentru Revolu┼úia Francez─â, ├«ntr-un alt climat ┼či ├«ntr-un alt format ÔÇô apropiat de acela de one-man show ÔÇô, aventura politic─â a lui Struensee nu se poate sf├«r┼či dec├«t fatal pentru el. Judecat─â dup─â criterii de Hollywood, ea se mai sf├«r┼če┼čte ┼či destul de neeroic, cu lupt─âtorul progresist ced├«nd sub tortur─â ┼či declar├«nd tot ce i se cere s─â declare (inclusiv c─â exist─â Dumnezeu), ca s─â scape cu via┼ú─â. Scenari┼čtii au mai periat un pic imaginea istoric─â a lui Struensee (ignor├«nd legenda potrivit c─âreia el ar mai fi avut o amant─â ├«n afar─â de regin─â), ├«ns─â au l─âsat loc de ambiguitate ├«n ceea ce prive┼čte motivele lui (p├«n─â unde merg idealurile ├«nalte ┼či de unde ├«ncepe oportunismul?), iar jocul lui Mikkelsen e foarte interiorizat, neadmi┼ú├«nd nici urm─â de poz─â nobil─â (de altfel, fiziononimia lui nu e neap─ârat romantic─â). Realizatorii au f─âcut o treab─â la fel de fin─â ┼či cu personajul regelui, d├«nd de ├«n┼úeles, pe parcursul filmului, c─â infantilismul lui e cu totul altceva dec├«t idio┼úenie, ┼či d├«nd acestui infantilism (cu sursa ├«ntr-o ran─â psihic─â) tot mai multe valen┼úe de patos. De la un punct ├«ncolo, Christian intuie┼čte c─â e manipulat, dar refuz─â s─â accepte; sentimentele lui de prietenie pentru doctorul Struensee s├«nt la fel de vulnerabile ca ale unui b─âie┼úel pentru un tovar─â┼č de joac─â. E o marionet─â lesne detracabil─â ┼či o victim─â sigur─â. ├Än parametrii conven┼úionali ├«n care e conceput (parametrii istoriografiei populare burghez-umaniste ÔÇô istoria ca afacere a unor indivizi excep┼úionali, dar ┼či cu sl─âbiciuni tragice), acest film nu putea fi mai inteligent dec├«t este.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.