Răzvan Rădulescu scenarist

Publicat în Dilema Veche nr. 331 din 17-23 iunie 2010
Răzvan Rădulescu scenarist jpeg

Despre scenariştii şi prozatorii care se pricep la dialoguri se spune adesea că au „ureche bună“. Criticul literar James Wood scria recent că n-ar trebui să se spună aşa. „Ureche bună“: expresia evocă o imagine a scriitorului ca reporter, notîndu-şi în carneţel frînturi de conversaţie pentru a le folosi mai tîrziu. Există ceva adevăr în imaginea asta (un scriitor bun este şi un hoţ bun), dar în cazurile celor mai buni e vorba de mai mult: în cazurile lor – spune Wood – ar trebui să se vorbească despre „un cap bun“ de dialoghist. Să luăm un exemplu din Felicia, înainte de toate, debutul regizoral al Melissei de Raaf şi al lui Răzvan Rădulescu, pe un scenariu semnat tot de ei. Cuprins de îngrijorare la gîndul că nepoţelul lui din Olanda s-ar putea să nu mai ştie româneşte, dl Mateescu (Vasile Mentzel), tatăl Feliciei (Ozana Oancea), produce următoarea frază: „Să vorbească limba ţării în care e, dar să ştie la perfecţie limba ţării.“ E clar ce vrea să spună – se înţelege din tremurul vocii lui că a doua „ţară“ e ţara aia cu ţ mare –, dar fraza lui, luată strict ca o construcţie din cuvinte (acel „dar“ urmat de ceva ce, indiferent ce s-a vrut a fi, nu e decît o repetiţie a primei părţi), e un dezastru de mare efect comic. Nu-i exclus ca meritul să revină în totalitate „urechii“ lui Rădulescu – să fi transcris pur şi simplu ceva ce-a auzit undeva (îi atribui această replică mai curînd lui decît co-scenaristei, care e olandeză) –, dar înclin să cred (pe baza frecvenţei cu care apar asemenea minunăţii în scenariile lui) că e vorba mai mult de cap decît de ureche. Da, clar e un om care ciuleşte urechea la ce e în jurul lui (de la sensibilitate începe totul), dar apoi se gîndeşte mult la mecanismele care produc dezastre verbale şi pe baza acestei analize îşi construieşte propriile exemple.

Într-o altă secvenţă, dl Mateescu e bruftuluit de dna Mateescu (Ileana Cernat), sub ochii Feliciei, pentru încălcarea interdicţiilor medicale la zahăr şi cafea, şi, atunci cînd protestează împotriva atîtor interdicţii, dna Mateescu îl reduce la tăcere amintindu-i că nu e vina ei dacă el „nu mai poate nimica“. Un pic mai tîrziu, cînd cele două femei încearcă să-şi aducă aminte cum e cu transportul de lichide în avion, dl Mateescu intervine doct, marcîndu-şi clar dispreţul pentru ignoranţa lor. Ce e comic aici nu e ce se spune, ci mecanismul psihologic: adineaori, dl Mateescu s-a simţit emasculat; a continuat să se gîndească la asta; şi, cu prima ocazie, a încercat să-şi reafirme autoritatea masculină. E vorba, deci, de ceva foarte primitiv, care a ajuns la manifestări foarte subtile. Asta e una dintre zonele investigate cu predilecţie de Rădulescu în scenariile sale. Încă o dată, nu e vorba doar de observaţie, ci şi de analiză, şi de convertirea analizei în invenţie dramatică. Şi e vorba de un program de analiză – de cercetare antropologică, dacă vreţi – pe care Rădulescu îl derulează în film după film, în armonie cu programele colaboratorilor săi. E vorba despre o viziune. E greu de vorbit de viziune în cazul unui scenarist care pînă recent n-a şi regizat şi care, mai mult, a scris scenarii numai în colaborare (cu Cristi Puiu – Moartea domnului Lăzărescu; cu Alexandru Baciu – Călătoria lui Gruber; cu Baciu şi Radu Muntean – Hîrtia va fi albastră, Boogie), dar continuitatea preocupării lui pentru persistenţa, în relaţiile umane, a unor mecanisme primitive, poate fi urmărită de la film la film. Asta nu mai e o preocupare, ci un proiect. De exemplu, e foarte bun la secvenţe în care se desfăşoară o formă sau alta (adesea, o formă foarte subtilă) de io-ţi-dau-ţie-tu-mi-dai-mie – dimensiunea tranzacţională a relaţiilor umane e foarte pregnantă în viziunea lui. Sau la secvenţe în care spaţiul privat al unui animal uman e transgresat de un alt animal (în Felicia..., un taximetrist comite cel puţin două transgresiuni împotriva eroinei: îi cere paşaportul ca să se uite la cip şi ponegreşte limba ţării ei de adopţie, Olanda; ambele sînt relativ mici – la standardele taximetriştilor bucureşteni, personajul e chiar un gentleman –, dar cu atît mai mare ar trebui să fie şocul spectatorului sensibil de a-şi recunoaşte într-un film asemenea microneplăceri, microatentate cotidiene la demnitatea sa). Într-una dintre cele mai dense şi mai comice secvenţe din film, dna Mateescu se întîlneşte pe aeroportul Otopeni cu o altă cucoană de vîrsta ei (vreo 60). Dna Mateescu e cu Felicia, cealaltă cucoană e cu soţul ei. Merg toţi patru la o cafea şi cele două doamne încep un fel de ritual: în esenţă, „se taie“ una pe alta în realizări – ale lor şi ale copiilor lor. Iar dna Mateescu se vede depăşită rapid: Felicia o fi ea stabilită în Olanda, dar e divorţată, pe cînd odrasla celeilalte cucoane, stabilită în Canada, are familie; cealaltă cucoană şi soţul ei or fi ei pensionari, la fel ca soţii Mateescu, dar sînt încă activi (au o firmă) şi par mai tineri; cealaltă cucoană scoate o poză cu nepoţelul ei, dar, atunci cînd dna Mateescu vrea să facă acelaşi lucru, Felicia o sabotează. Ăsta e genul de ritual social care ridică în al nouălea cer inima de om de ştiinţă a lui Rădulescu.

5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.
969 15 Banu1 jpg
„Eu, eu, eu… ce plictis” (Cioran)
Eul e pernicios cînd se constituie în focar prioritar al artei, dar el nu intervine monoton, căci manifestările îi sînt multiple și ele reclamă evaluări diverse.
969 16 sus coperta Romila jpg
Bacovia, prima „viață”
Cîteva lucruri evită să facă autorul cu subiectul său și cred că ele sînt esențiale pentru o reușită a genului.
969 16 jos coperta Marius jpg
Riscul de a citi
Citind Lolita în Teheran rămîne prima carte care dezvăluia riscurile de a citi literatură occidentală într-o țară fundamental islamică.
p 17 jpg
Dubla doi
Regizorul Michel Hazanavicius și-a făcut o reputație (pompată, trebuie spus) din voluptatea cu care pastișează mituri ale cinema-ului.
969 17 Breazu jpg
Forme și fonduri
Foarte probabil că acesta este motivul pentru care Stumpwork poate fi tot ceea ce a fost anul trecut New Long Leg, dar este încărcat, pe fond, cu mai multă autonomie, cu mai mult spațiu, cu mai multă atmosferă.

Adevarul.ro

Antony Blinken
Antony Blinken: Acum 25 de ani, poporul român a fost o sursă de inspirație pentru toată lumea
Secretatul de stat american susține că românii au fost o sursă de inspirație în urmă cu 25 de ani când a fost lansat Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Blinken a precizat că relația dintre cele două state este una „de neclintit”.
agnelli andrea epa efe h 55456952 jpeg
Cutremur la Juventus! Toată conducerea a demisionat. Clubul riscă să fie retrogradat din nou
Clubul italian este cercetat pentru o fraudă de 282 de milioane de euro.
Virgil Musta
Medicul Virgil Musta, trimis în judecată de DNA. El a devenit cunoscut în pandemie
DNA l-a trimis în judecată pe medicul Virgil Musta, specialist care s-a remarcat în timpul pandemiei. El este acuzat că a determinat asistentele de la Spitalul Victor Babeș din Timișoara să vândă teste Covid și să preleveze probe medicale pentru firma la care medicul este acționar.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.