Puzzle

Publicat în Dilema Veche nr. 974 din 8 decembrie – 14 decembrie 2022
image

 Serre-moi fort (Franța, 2021), de Mathieu Amalric.

E nevoie doar de cîteva cadre pentru ca Serre-moi fort să își depășească en fanfare promisiunea înșelătoare, tip „romanță cu parfum”, pe care o conține în titlu. De fapt, imediat devine cît se poate de limpede ce face Mathieu Amalric aici: ia în răspăr o tradiție contemporană tot mai consolidată a cinema-ului francez contemporan, care se complace în melodrame familiale cu povață dulceagă, destinate unui public de week-end obosit, în sevraj după fericiri iluzorii. Or, din premisa ușor lăcrămoasă – o mamă care decide să plece pe nepusă masă de lîngă soțul și copiii ei –, filmul se dezvăluie în toată amplitudinea sa emoțională și stilistică, confirmînd o intuiție personală mai veche: anume, aceea că putem găsi în Amalric, odată cu Tournée (2010), cu Barbara (2017) și, acum, cu Serre-moi fort, unul dintre cei mai palpitanți, dar și mai subestimați cineaști francezi ai prezentului. Amalric nu e genul care să clădească momentum cadru cu cadru – el ambalează motorul și demarează în trombă, aidoma acestei eroine ideale pentru tonusul animat, scormonitor și compulsiv al filmului. Pînă să ne dezmeticim, ea e deja departe, în mișcare perpetuă.

Pe urmele ei, Serre-moi fort se dovedește un veritabil film de laborator, de joacă cu posibilitățile mediului: pe pînza de origine a filmului, Amalric îngrămădește idei-idei de mizanscenă, fără răbdare sau gusto pentru propriile efecte. E vorba că cineastul nu știe să-și flateze spectatorul: nu îl lasă să-i savureze găselnițele, ci îi cere, mai simplu, să bage viteză pentru a-l ajunge din urmă. Dar nici nu îi refuză mici momente de plăcere: filmat pe digital, filmul poartă în imaginile lui toată căldura reliefată a unui 35 mm; cînd Clarisse (Vicky Krieps) trage pe marginea drumului, cineastul o filmează din interior, prin parbrizul vintage al mașinii ei vechi – și e ca și cum întreaga memorie colectivă a road movie-urilor s-ar vedea chemată să năvălească peste noi. Film al pistelor false și al revenirilor multiple, Serre-moi fort face din Franța actuală un teren nou, fără atestare toponimică, în aceeași măsură în care îl lasă nedesfigurat de vreo vervă „politică”. Precaut, Amalric întîrzie atît cît trebuie pe turla unei biserici medievale, apoi, ceva mai încolo, insistă cu o imagine aproape fotogenică a unei mari uzine fumegînd la poalele munților. Nici un mesaj prestabilit, nici o grilă care să ne permită să spunem, satisfăcuți: „A-ha!” – doar o curiozitate pentru un real care se animă lîngă noi, de îndată ce ne declarăm dispuși să-l privim.

Nu e un îndemn în vînt, ci chiar adevăratul subiect al filmului. Cum ar veni, dacă acceptăm pariul lui Amalric și ne lăsăm pe mîna lui – o mînă vivace și sigură, care caută să dezorienteze fără să rătăcească –, vom putea descoperi în Serre-moi fort o privire adresată împrejurimilor (geografice: satul în care locuim etc.; de clasă: un middle class ușor recognoscibil), reîmprospătate printr-un efort de cineast. Oare nu e chiar asta definiția lucrurilor care contează – care, vorba clișeului, ne fac să vibrăm – în cinema: să primim ceea ce știm, dar altfel, sub un unghi niciodată imaginat înainte? Proiectul riscă nu o dată manierizarea: cerînd atît de mult de la un film – să redescopere lumea pe cont propriu, prin mijloace specifice –, el frizează o supraîncărcare a șarjei. Ideea că protagonista rămîne conectată, telepatic, cu familia sa e transformată de Amalric în provocare de monteur: inspirație genială, care merge, pe linia lui Griffith, pînă la acele posibilități simple și totodată incendiare ale montajului, ce cuplează spații mentale după bunul plac. Prin repetarea ei de cîteva ori, filmul amenință să cadă în formalism – dar chiar atunci, pe buză, Amalric trece la alt giumbușluc.

Acumulînd cu generozitate procedeele (flashback, supraimpresiune, proiecție mentală în viitor), filmul reușește manevra de a-și trece misterul căutării undeva în subsidiar, în aceeași măsură în care îl exhibă – bucătărie regizorală – în plină zi. Cu alte cuvinte, există o corespondență între sfîșierea lui Clarisse – cine pe cine caută? cine pe cine lasă în urmă? – și metoda voit ezitantă și sacadată a mizanscenei, care sapă la rîndul ei după ceva ce am putea numi „adevăr”. Un adevăr cinematografic, însă, care evită să excludă vanitos tehnica din descoperirile sale. Există o mie de maniere de a figura drama protagonistei noastre: Amalric o alege pe cea mai complicată, o deconstrucție migăloasă și plină de circumvoluțiuni ale aparatului de filmat, în speranța nobilă de a se dovedi cît mai fidel vrăjilor, farselor și abisurilor minții acesteia. Alegînd una dintre cele mai în vogă actrițe ale momentului, cineastul propune un ambițios exercițiu de depeizare, filmînd o femeie comună dintr-o țară fără nume, care nu are nimic de împărțit cu universalismul oportunist din festivaluri. Serre-moi fort e un film al detaliilor obsedante – vopseaua, pachetul de țigări spaniol, culoarea părului –, convocate într-un puzzle atent la materialitatea obiectului. Un film, pe scurt, care propune o idee înaltă despre cinematograf.

Serre-moi fort este disponibil pentru vizionare online, pe platforma MUBI.

Victor Morozov este critic de film.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.