Psihanaliza unei iubiri

Publicat în Dilema Veche nr. 681 din 9-15 martie 2017
Psihanaliza unei iubiri jpeg

ÔŚĆ Ana, mon amour (Rom├ónia, 2017), de C─âlin Peter Netzer. 

├Än personajul, de dimensiuni mitologice, interpretat de Lumini┼úa Gheorghiu ├«n Pozi┼úia copilului, filmul precedent regizat de C─âlin Peter Netzer, se putea citi o critic─â a dragostei materne ca instinctualitate pur─â. Dispus─â s─â ├«┼či foloseasc─â toate resursele, trec├«nd peste lege, ignor├«nd dorin┼úele ┼či deciziile fiului s─âu, pentru a-l scoate basma curat─â dup─â ce acesta produsese, printr-un accident, moartea unui t├«n─âr ca ┼či el, Cornelia nu ├«┼či pusese niciodat─â problema celuilalt copil, care murise: o preocupa doar al s─âu. Filmul punea degetul pe ran─â atunci c├«nd ar─âta c─â dac─â nu ar fi fost al s─âu (posesivitatea sa era exprimat─â ├«n fel ┼či chip), dac─â ar fi fost fiul altcuiva, ├«n locul (pozi┼úia) celuilalt, supravie┼úuirea sa i ar fi fost indiferent─â. Instinctul de conservare era motorul ferocit─â┼úii sale ┼či al ac┼úiunilor pe care le dezl─ân┼úuise pentru a-l proteja de cealalt─â familie.

Ana, mon amour, bazat pe romanul lui Cezar Paul-B─âdescu Lumini┼úa, mon amour, cu un scenariu scris de C─âlin Peter Netzer, Cezar Paul-B─âdescu ┼či Iulia Lum├ónare, ┼či un montaj creat de Dana Bunescu, premiat la Berlin, e un film la fel de incomod ca precedentul Pozi┼úia copilului. Rela┼úia pe care o supune analizei de data aceasta e una de cuplu, iar metoda e psihanalitic─â. Construc┼úia sa mai restr├«ns─â ┼či mai pu┼úin nuan┼úat─â se bazeaz─â exclusiv pe ┼čedin┼úele de terapie la care particip─â Toma (Mircea Postelnicu) ┼či pe amintirile ┼či visele sale, prezentate prin ni┼čte flashback-uri alerte, anxioase (filmate simplu, prin trecerea cu camera de la o fa┼ú─â la alta, de la o expresie la alta), din rela┼úia sa cu Ana (Diana Cavallioti), pentru a le analiza, a le g─âsi un sens ┼či o posibil─â elucidare. Toma ┼či Ana alc─âtuiesc un cuplu obi┼čnuit (┼či frumos), de colegi de la Facultatea de Litere pe care ├«i cunoa┼čtem de la primele lor ├«nt├«lniri, c├«nd discut─â despre Nietzsche ┼či st─âp├«-nirea instinctelor ┼či c├«nd Ana are un atac de panic─â, iar Toma o lini┼čte┼čte. Celelalte amintiri ale lui Toma merg pe linia acestor atacuri de panic─â (a patologiei ei) ┼či a rezolv─ârilor pe care el ├«ncearc─â s─â le aduc─â prin ├«ngrijiri, vizite la psihiatru ┼či la preo┼úi (care ├«i ajut─â, ca ├«ntr-un revers al situa┼úiei din filmul lui Mungiu, Dup─â dealuri), al─âturi de linia sond─ârii rela┼úiilor celor doi cu propriile familii. Faptul c─â amintirile pe care le vedem s├«nt cele pe care le urm─âre┼čte analiza lui, ajutat─â de ├«ndrum─ârile psihanalistului, ┼či nu evenimentele principale, ├«n ordinea temporal─â ├«n care au avut loc, explic─â, cel pu┼úin par┼úial, de ce avem acces la anumite scene ┼či nu la altele, dar creeaz─â ┼či ni┼čte rapoarte cauzale ├«ngro┼čate (Ana pare, prin prisma acestor evenimente, mai mult o fi┼č─â clinic─â dec├«t un personaj rotund). O paralel─â dintre dou─â vizite ├«n care tinerii ├«┼či prezint─â partenerii familiei, dar se las─â ├«n fiecare caz cu o b─âtaie, au scopul de a le contura ┼či acestora patologiile. ├Än familia Anei se las─â ├«ntrev─âzut─â o posibil─â rela┼úie abuziv─â cu un tat─â vitreg burtos-libidinos-agresiv, iar familia lui Toma e destul de asem─ân─âtoare celei din Pozi┼úia copilului (bogat─â, influent─â, cu o mam─â centrat─â pe copil ┼či un tat─â bigot), aceasta resping├«nd-o din start pentru a-l proteja, cu o ferocitate un pic mai potolit─â dec├«t ├«n filmul s─âu anterior, pe el de inconvenientele bolii ei. Una peste alta, filmul traseaz─â ni┼čte s─âge┼úi destul de clare ├«ntre efectele lipsurilor acestor familii asupra copiilor ┼či c─âut─ârile lor din propria rela┼úie, ale unor compens─âri, ├«n mijlocul c─ârora st─â ca un liant patologia Anei, accentu├«nd ┼či transmiterea acestor lipsuri mai departe, copilului n─âscut din rela┼úia lor. Odat─â eliminat─â din joc boala Anei, prin vindecarea ei ┼či dob├«ndirea unui rol social activ, mecanismul acestor compens─âri se clarific─â ┼či se anuleaz─â, rela┼úia de cuplu se degradeaz─â.

Dac─â filmul ar fi fost un studiu al psihologiilor dintr-o rela┼úie de cuplu ar fi fost un demers interesant (sondarea unor psihologii e un suflu nou ├«n filmul rom├ónesc post-2000), dar nu cine ┼čtie ce incomod. Ceea ce identific─â filmul ├«n spatele banalit─â┼úii unei pove┼čti de dragoste e ├«ns─â mai mult dec├«t psihologia sa, e fiziologia sa. P─âtrun┼či ├«n intimitatea rela┼úiei de dragoste dintre Toma ┼či Ana, chiar ├«n momentele ei de v├«rf, ace┼čtia ni se reveleaz─â drept corpuri, umori, procese fiziologice (o scen─â de sex arat─â tocmai asta, un proces cu o finalitate). G─âsind-o ├«ntr-o stare fizic─â de degradare, Toma o ├«ngrije┼čte a┼ča cum ar fi f─âcut-o un p─ârinte. Rela┼úia lor se destram─â atunci c├«nd necesitatea acestei ├«ngrijiri r─âm├«ne ├«n aer. ├Äntr-o scen─â ├«n care un preot, interpretat de Vlad Ivanov, ├«l spovede┼čte pe Toma, camera insist─â, ├«n timp ce duhovnicul vorbe┼čte despre pachetele de ┼úig─âri pe care le fumeaz─â Toma (deci despre st─âp├«-nirea unor pulsiuni) asupra leziunilor buzelor arse ale preotului (despre care vom afla mai t├«rziu, printr-un alt flashback, c─â erau provocate de alcool). ├Änainte de toate, preotul, ca ┼či celelalte personaje, e definit prin corporalitatea sa, care se reflect─â ├«n imaginea idealizat─â a unei icoane, dar pe care camera ├«l arat─â ├«n toat─â deteriorarea sa. Spre deosebire de Cristi Puiu, de a c─ârui estetic─â Ana mon amour se diferen┼úiaz─â, dar cu care ├«mp─ârt─â┼če┼čte interesul pentru fiziologii, corporalitatea din filmul lui Netzer nu se transfigureaz─â. L─âz─ârescu putea s─â fie luat la ├«ntreb─âri de vecini ┼či de asistente pentru problemele sale cu alcoolul, dar era ceva mai mult de at├«t (era un Dante, pe care ├«l prelua ├«n momentul mor┼úii sale un doctor pe nume Anghel). Peste aceste corpuri ┼či no┼úiunile de justi┼úie sau dragoste se a┼čeza, ca ├«n Aurora, lumina. Rela┼úiile de iubire (dintre p─ârin┼úi ┼či copii, dintre cupluri) pe care le arat─â Netzer s├«nt ├«ns─â biologie, instinct de conservare ┼či at├«t. ├Ämpotriva acestei biologii nu pare s─â se revolte nimeni din povestea pe care o spune, dar filmul o face cu siguran┼ú─â. 

Ancu╚Ťa Proca este critic de film.

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.