Psihanaliza unei iubiri

Publicat în Dilema Veche nr. 681 din 9-15 martie 2017
Psihanaliza unei iubiri jpeg

● Ana, mon amour (România, 2017), de Călin Peter Netzer. 

În personajul, de dimensiuni mitologice, interpretat de Luminiţa Gheorghiu în Poziţia copilului, filmul precedent regizat de Călin Peter Netzer, se putea citi o critică a dragostei materne ca instinctualitate pură. Dispusă să îşi folosească toate resursele, trecînd peste lege, ignorînd dorinţele şi deciziile fiului său, pentru a-l scoate basma curată după ce acesta produsese, printr-un accident, moartea unui tînăr ca şi el, Cornelia nu îşi pusese niciodată problema celuilalt copil, care murise: o preocupa doar al său. Filmul punea degetul pe rană atunci cînd arăta că dacă nu ar fi fost al său (posesivitatea sa era exprimată în fel şi chip), dacă ar fi fost fiul altcuiva, în locul (poziţia) celuilalt, supravieţuirea sa i ar fi fost indiferentă. Instinctul de conservare era motorul ferocităţii sale şi al acţiunilor pe care le dezlănţuise pentru a-l proteja de cealaltă familie.

Ana, mon amour, bazat pe romanul lui Cezar Paul-Bădescu Luminiţa, mon amour, cu un scenariu scris de Călin Peter Netzer, Cezar Paul-Bădescu şi Iulia Lumânare, şi un montaj creat de Dana Bunescu, premiat la Berlin, e un film la fel de incomod ca precedentul Poziţia copilului. Relaţia pe care o supune analizei de data aceasta e una de cuplu, iar metoda e psihanalitică. Construcţia sa mai restrînsă şi mai puţin nuanţată se bazează exclusiv pe şedinţele de terapie la care participă Toma (Mircea Postelnicu) şi pe amintirile şi visele sale, prezentate prin nişte flashback-uri alerte, anxioase (filmate simplu, prin trecerea cu camera de la o faţă la alta, de la o expresie la alta), din relaţia sa cu Ana (Diana Cavallioti), pentru a le analiza, a le găsi un sens şi o posibilă elucidare. Toma şi Ana alcătuiesc un cuplu obişnuit (şi frumos), de colegi de la Facultatea de Litere pe care îi cunoaştem de la primele lor întîlniri, cînd discută despre Nietzsche şi stăpî-nirea instinctelor şi cînd Ana are un atac de panică, iar Toma o linişteşte. Celelalte amintiri ale lui Toma merg pe linia acestor atacuri de panică (a patologiei ei) şi a rezolvărilor pe care el încearcă să le aducă prin îngrijiri, vizite la psihiatru şi la preoţi (care îi ajută, ca într-un revers al situaţiei din filmul lui Mungiu, După dealuri), alături de linia sondării relaţiilor celor doi cu propriile familii. Faptul că amintirile pe care le vedem sînt cele pe care le urmăreşte analiza lui, ajutată de îndrumările psihanalistului, şi nu evenimentele principale, în ordinea temporală în care au avut loc, explică, cel puţin parţial, de ce avem acces la anumite scene şi nu la altele, dar creează şi nişte rapoarte cauzale îngroşate (Ana pare, prin prisma acestor evenimente, mai mult o fişă clinică decît un personaj rotund). O paralelă dintre două vizite în care tinerii îşi prezintă partenerii familiei, dar se lasă în fiecare caz cu o bătaie, au scopul de a le contura şi acestora patologiile. În familia Anei se lasă întrevăzută o posibilă relaţie abuzivă cu un tată vitreg burtos-libidinos-agresiv, iar familia lui Toma e destul de asemănătoare celei din Poziţia copilului (bogată, influentă, cu o mamă centrată pe copil şi un tată bigot), aceasta respingînd-o din start pentru a-l proteja, cu o ferocitate un pic mai potolită decît în filmul său anterior, pe el de inconvenientele bolii ei. Una peste alta, filmul trasează nişte săgeţi destul de clare între efectele lipsurilor acestor familii asupra copiilor şi căutările lor din propria relaţie, ale unor compensări, în mijlocul cărora stă ca un liant patologia Anei, accentuînd şi transmiterea acestor lipsuri mai departe, copilului născut din relaţia lor. Odată eliminată din joc boala Anei, prin vindecarea ei şi dobîndirea unui rol social activ, mecanismul acestor compensări se clarifică şi se anulează, relaţia de cuplu se degradează.

Dacă filmul ar fi fost un studiu al psihologiilor dintr-o relaţie de cuplu ar fi fost un demers interesant (sondarea unor psihologii e un suflu nou în filmul românesc post-2000), dar nu cine ştie ce incomod. Ceea ce identifică filmul în spatele banalităţii unei poveşti de dragoste e însă mai mult decît psihologia sa, e fiziologia sa. Pătrunşi în intimitatea relaţiei de dragoste dintre Toma şi Ana, chiar în momentele ei de vîrf, aceştia ni se revelează drept corpuri, umori, procese fiziologice (o scenă de sex arată tocmai asta, un proces cu o finalitate). Găsind-o într-o stare fizică de degradare, Toma o îngrijeşte aşa cum ar fi făcut-o un părinte. Relaţia lor se destramă atunci cînd necesitatea acestei îngrijiri rămîne în aer. Într-o scenă în care un preot, interpretat de Vlad Ivanov, îl spovedeşte pe Toma, camera insistă, în timp ce duhovnicul vorbeşte despre pachetele de ţigări pe care le fumează Toma (deci despre stăpî-nirea unor pulsiuni) asupra leziunilor buzelor arse ale preotului (despre care vom afla mai tîrziu, printr-un alt flashback, că erau provocate de alcool). Înainte de toate, preotul, ca şi celelalte personaje, e definit prin corporalitatea sa, care se reflectă în imaginea idealizată a unei icoane, dar pe care camera îl arată în toată deteriorarea sa. Spre deosebire de Cristi Puiu, de a cărui estetică Ana mon amour se diferenţiază, dar cu care împărtăşeşte interesul pentru fiziologii, corporalitatea din filmul lui Netzer nu se transfigurează. Lăzărescu putea să fie luat la întrebări de vecini şi de asistente pentru problemele sale cu alcoolul, dar era ceva mai mult de atît (era un Dante, pe care îl prelua în momentul morţii sale un doctor pe nume Anghel). Peste aceste corpuri şi noţiunile de justiţie sau dragoste se aşeza, ca în Aurora, lumina. Relaţiile de iubire (dintre părinţi şi copii, dintre cupluri) pe care le arată Netzer sînt însă biologie, instinct de conservare şi atît. Împotriva acestei biologii nu pare să se revolte nimeni din povestea pe care o spune, dar filmul o face cu siguranţă. 

Ancuța Proca este critic de film.

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...
Pasărea vorbitoare jpeg
Pasărea vorbitoare
O lume tainică prinde astfel să ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultivă deopotrivă grația gestului de dans și precizia observației antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre „Comedia lumii” jpeg
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre „Comedia lumii”
Patronate de cea mai citită revistă de cultură din România, „Conferințele Dilema veche” sînt un proiect itinerant, avînd pînă acum ediții în Arad, Timișoara, Cluj-Napoca și, începînd din acest an, Oradea.
Premianții Galei Radio România Cultural 2022 jpeg
Premianții Galei Radio România Cultural 2022
Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XXI-a, şi-a desemnat cîştigătorii luni, 18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.