Prof. Scorsese

Publicat în Dilema Veche nr. 423 din 22-28 martie 2012
Prof  Scorsese jpeg

● Hugo (SUA, 2011), de Martin Scorsese. 

Nominalizat la 11 Oscaruri – cu unul mai mult decît principalul său rival, Artistul, care însă le-a cîştigat pe cele decisive –, Hugo al lui Martin Scorsese nu va mai fi distribuit, pînă la urmă, în cinematografele din România. E mare păcat, pentru că (pe lîngă faptul că se cere apreciat în 3D), Hugo este, cel puţin la nivel discursiv, un film mult mai complex decît The Artist, cu care are în comun o nostalgie a începuturilor „celei de-a şaptea arte“ – nostalgie care în Artistul îmbrăţişează ideea de film-mut-în-general, iar în Hugo se focalizează pe figura pionierului Georges Méliès. Diferenţa de nivel discursiv poate fi sintetizată astfel: dacă Artistul nu pune la bătaie, pe acest front, decît generalităţi şi rudimente de istorie romanţată (ca, de pildă, legenda lui John Gilbert şi a incapacităţii lui de a face trecerea de la filme mute la filme vorbite, din cauza unui echipament vocal inadecvat), Hugo pune la bătaie (şi) idei despre cinema. Ideile respective le sînt bine cunoscute istoricilor şi teoreticienilor, dar nu şi publicului larg, iar Scorsese (căruia îi place să-l descrie pe artistul de cinema ce lucrează la Hollywood ca pe un fel de contrabandist) reuşeşte performanţa de a le formula folosind numai şi numai idiomul ultraaccesibil al unui gen cinematografic popular azi. Acelaşi lucru îl făcea şi în filmul său precedent, Shutter Island, care era în acelaşi timp un thriller (realizat conform normelor anului 2010) şi un exerciţiu de hermeneutică academică (psihanalitico-ideologică) a cinematografului american din anii ’50. De data asta, genul mainstream în care-şi introduce marfa de pedagog-contrabandist este fantasy-ul (în cazul de faţă, cvasi-fantasy-ul) adresat copiilor: ajuns pe la începutul deceniului patru să vîndă jucării în Gare de Montparnasse şi să-şi ascundă trecutul de cineast ca pe un lucru ruşinos, bătrînul Méliès (Ben Kingsley) e vrăjitorul cel bun care schimbă viaţa copilului orfan (Asa Butterfield) ce-i descoperă secretul (la capătul unui quest implicînd, printre altele, găsirea cheii ce porneşte mecanismul unui misterios umanoid mecanic moştenit de la tatăl său). Stilistic, Hugo e uşor de confundat, cel puţin la prima vedere, cu un film de Spielberg: micuţii orfani (adică Hugo şi o fină de-a lui Méliès) zburdînd într-un ultra-glossy Neverland feroviar, relaţia lor cu umanoidul, zăpada falsă, puful care pluteşte prin aer, razele de lumină de provenienţă incertă care scaldă încăperile, chiar şi drăgălaşele subplot-uri implicînd alţi obişnuiţi ai gării (un gendarme, o florăreasă, o doamnă cu căţel şi corpolentul ei supirant), construite după modelul celor mai timpurii scurtmetraje. Pe de altă parte, un motiv grafic şi tematic cum e acela al mecanismului de orologerie (care leagă ceasurile din gară de umanoidul cu cheiţă şi, bineînţeles, de camera de filmare) începe destul de convenţional şi apoi evoluează către forme tot mai interesante, către viziuni cînd utopice, cînd coşmareşti, ale metalizării corpului uman, ale fuziunii om-maşinărie; viziuni ce pun începuturile cinematografului într-un anumit context intelectual, în centrul „noii realităţi“ visate la vremea aceea atît de constructiviştii sovietici, cît şi de futuriştii italieni – printre alţii.

Faptul că Hugo însuşi este, desigur, produsul unei tehnologii cinematografice care nu mai e mecanică (ci digitală) investeşte acest mecano-fetişism cu un strat adiţional de sens, iar sensul respectiv nu e doar elegiaco-nostalgic. De ce? Deoarece, pentru Méliès, pe-atunci noul (iar acum vetustul) proces tehnologic al amprentării unor realităţi (adică a unor lucruri care chiar existaseră în faţa camerei) pe peliculă nu era adesea decît un punct de plecare, urmînd a fi bibilit, rafistolat, colorat manual etc.; un punct de plecare, adică exact ceea ce e (la Hollywood) şi imaginea captată pe digital. Ceea ce înseamnă că modelul Méliès – un bricoleur care a folosit pelicula fotografică, dar a cărui artă nu se baza decît în punctul ei de pornire pe capacitatea acesteia de a reţine amprentele unor realităţi – rămîne în continuare valabil ca model, ca părinte fondator, într-o epocă în care cinematograful fotografic alunecă în obsolescenţă. Între imaginile lui fabricate artizanal şi imaginile create pe computer, prin intermediul cărora e omagiat aici, există (cel puţin conform discursului din Hugo) o afinitate profundă. Spiritul lui e invocat pentru a patrona o mult-dorită (de către Scorsese) renaştere a cinematografului, o autoredefinire a sa în noua eră. Oricît de romanţate ar fi unele dintre realităţile vieţii lui Méliès (în realitate, ruina lui n-a fost cauzată de Primul Război Mondial, ci de industrializarea cinematografiei franceze; iar femeia cu care era însurat în momentul în care a fost redescoperit nu-i fusese soţie încă de la începutul aventurii lui cinematografice), ca să nu mai vorbim de realităţile cinefiliei anilor ’20 (evident că nu exista nimic comparabil cu somptuosul institut de cercetare prezentat în film), conştiinţa istorică de aici e mult mai acută decît în Artistul şi mult mai acută decît în orice alt film realizat pînă acum în paradigma 3D-CGI. 

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Motoare de barcă gasite în Crișan FOTO garda de Coastă jpeg
Motoare de barcă dispărute din Franța, descoperite în Delta Dunării. Ce explicații a dat proprietarul
Patru motoare de barcă au fost descoperite de polițiștii Gărzii de Costă la un bărbat din Crișan, Tulcea. Motoarele figurau ca dispărute și erau căutate de autoritățile din Franța pentru confiscare.
Soldati rusi in regiunea Herson FOTO Profimedia
Avertismentul soldaților ruși pentru noii recruți: „Veți muri aici. Ceva rău se apropie cu toată forța”
Campania de mobilizare parțială a Rusiei se desfășoară de aproximativ o săptămână. Unii recruți au fost trimiși deja pe front fără pregătire sau cu arme din cel de-al Doilea Război Mondial.
Varujan Pambuccian / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Creșterea lefurilor pentru aleșii locali: noian de justificări bizare
Reprezentanții Puterii s-au întrecut în justificări pe tema creșterii lefurilor aleșilor locali, fiind puși pe același palier cu persoanele vulnerabile sau prezentați ca actori esențiali în fața instaurării unei dictaturi.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.