Plictis imperialist

Publicat în Dilema Veche nr. 975 din 15 decembrie – 21 decembrie 2022
image

 Corsage (Austria-Franța, 2022), de Marie Kreutzer.

Vicky Krieps joacă în Corsage o femeie privilegiată, care descoperă pe propria piele că cea mai nasoală parte la a domni peste o națiune nu e nici potențiala furie populară (ușor de stins prin cîteva salve de tun), nici eticheta (ușor de sfidat printr-un „nu deranjați” sictirit și o ușă închisă), nici măcar propriul bărbat (ușor de trimis la o altă femeie). Dimpotrivă – marele inconvenient al unei asemenea vieți trăite în puf e, pur și simplu, plictiseala. „Sissi” a Austriei le încearcă aici pe toate, de la călărie la amantlîc și de la grija maternă la heroină, fără cine știe ce succes notabil. E vorba că, pradă feluritelor datorii și chinuri – de la patriarhat la imperiu –, împărăteasa nu prea mai simte că trăiește, iar spectatorul trebuie să o compătimească. Într-o scenă didactică ce vorbește de la sine, protagonista face o vizită la un spital de psihiatrie și dă nas în nas cu o femeie zvăpăiată, captivă într-o cușcă cu zăbrele. Povestea nu-i poate refuza această oglindire grosolană. 

Corsage nu este primul film care să descrie șicanele – uzuale pentru oricine are nenorocul de a se naște femeie – pe care le presupune traiul la curtea domnească. Dacă ar fi primul, ne-ar putea impresiona la o adică prin brambureala voită a cronologiei, prin libertățile asupra istoriei pe care le ia cu de la sine putere, prin anacronismele de rigoare (în film apar tractoare și uși de incendiu, deși ne aflăm abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea). Aspectul originalității, oricît de trivial în aparență, se dovedește totuși crucial în acest caz, din moment ce Corsage se impune din start asupra privitorului nu doar ca un simplu film revizionist, ci ca un film revizionist de succes. Contrasens logic, într-atît de incomod ar trebui să conviețuiască astăzi conceptul de trend și viziunea pretins progresistă. Nici o mirare, atunci, că filmul nostru devine cu atît mai dogmatic cu cît ține să smulgă mai multe bife în dreptul reușitei de a fi actual. Un paradox învăluie Corsage încă de la primele cadre, cînd realizăm că povestea se visează subversivă și lipsită de compromis, dar calcă fără rușine în siajul unei mode festivaliere cu damf stătut.

Plictisul, trebuie spus, nu circulă doar prin camerele opresive ale Schönbrunn-ului, ci și prin imaginile lui interșanjabile. Cunoaștem de undeva – de pildă, din The Favorite (2018) – această lumină rece care îmbracă luxul, precum și această fixitate fără surpriză a dispozitivului de filmare. Am mai văzut-o pe prințesa – în toate sensurile cuvîntului – răzvrătită, care dă pe-afară de umanitate și colorează cu hachițele ei cotidianul întregii dinastii, de pildă în Spencer (2021). Știm de la Marie Antoinette (2006) că, acolo unde totul exhibă numai scorțoșenie, moralism și reținere, rave-ul dionisiac nu e niciodată departe. Nimic mai simplu, în termeni de mesaj eficient, decît un interior ultraburghez în care se perpelește o victimă mediocră. Față de aceste învățăminte, filmul lui Marie Kreutzer nu aduce nimic nou – ba chiar se afundă cu voluptate în adîncul aceleiași estetici reci și clinice. Contradicția e de proporții: un film care se vrea, în teorie, deschis la nou și emancipator se folosește de tehnică doar pentru a-și repartiza personajele în căsuțe prestabilite, aplatizîndu-le cu mizanscena sa utilitară de dragul unor efecte forțate pe parte de scenariu (plot-ul edificator) sau de stil (inevitabilele imagini „puternice”). Ostilitatea filmului față de orice nu e planificat îi anulează din capul locului pretenția contestatară.

Toată această invazie a relecturilor trecutului în cheie feminist-hedonistă – cu ordinea divină a monarhiei care se masturbează în cadă și suferă de pe urma unor psihoze prea-omenești – începe să semene cu o veste proastă pentru cinema. Căci normalizarea ei – transformarea ei într-un subgen de sine stătător, în care „devianțe” de tot felul vin să contrazică o imagine îndelung șlefuită și perfect ipocrită – e cel mai sigur semn al comodificării. Lucru straniu: cu cît cinema-ul se bate tot mai tare cu cărămida în piept că e anticolonialist, marxist, combativ etc., cu atît politicile antisociale se răspîndesc mai agresiv pe glob. Cum să explici această situație altfel decît sub forma unei colonizări de către capital a ultimelor cotloane de rezistență – mai exact, a artei care refuză, chipurile, statu quo-ul? Un cinema politic are toate șansele să își rateze miza și să se amăgească la gîndul propriei importanțe dacă, în locul unui raport politic cu lumea (chestie pentru care nu există rețete), ridică la rang de vază lozincile imuabile și revendicările explicite. De unde și incoerența acestui film altminteri inspirat intitulat Corsage: niște idei luminate puse în slujba unui proiect consensual și lăsate să se sufoce acolo.

Corsage rulează în cinematografe.

Victor MOROZOV este critic de film

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Iarna se dezlănțuie. Viscol puternic în România: harta celor mai afectate zone. Anunțurile meteorologilor
Iara se dezlănțuie în următoarele ore. Meteorologii au emis sâmbătă mai multe avertizări cod galben şi portocaliu de ninsori şi de vânt puternic pentru cea mai mare parte a ţării. Vremea rea pune stăpânire pe România.
image
Cât pot să ceară meseriașii pentru o casă simplă, la roșu. „Nu te mai droga, frățică!”
Un român a postat un anunț în care s-a interesat cât ar putea să-l coste o casă de 80 de metri pătrați, pe un singur nivel. Printre răspunsuri, au fost și unele cu totul surprinzătoare.
image
Prima autostradă din România, construită la dorința lui Ceaușescu. În cât timp a fost gata și care era viteza maximă de deplasare
Autostrada Bucureşti-Piteşti, cea mai veche din România, a fost finalizată în doar cinci ani, între 1967 şi 1972, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Astăzi se împlinesc 56 de ani de la începerea lucrărilor de construire.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.