„Play it, Sam!“

Publicat în Dilema Veche nr. 672 din 5-11 ianuarie 2017
„Play it, Sam!“ jpeg

La La Land (SUA, 2016), de Damien Chazelle. 

Deschizîndu-se cu imaginea unui imens blocaj în trafic în mijlocul căruia nişte oameni în haine viu colorate leagă în mod spontan un număr de dans (ca un flashmob) ridicîndu-se pe capote şi implicînd în mişcarea lor şi camera, care se roteşte în ritmul muzicii printre personaje, musical-ul La La Land stabileşte acel motiv al intersectărilor specific filmelor lui Jacques Demy: personajele se vor întîlni şi se vor despărţi după nişte legi care ţin, cel puţin aparent, mai degrabă de soartă decît de logică sau de alegeri. Mia şi Sebastian (Emma Stone şi Ryan Gosling), două personaje în căutarea împlinirii artistice (el încercînd să găsească un loc în care să-şi poată exercita pasiunea sa pentru jazz, ea mergînd la audiţii pentru obţinerea un rol, ca actriţă), trec unul pe lîngă celălalt în această aglomeraţie de maşini pentru a se intersecta din nou, cu ajutorul muzicii, în repetate rînduri, într-un cadru cînd comic (al formaţiei în care Sebastian e nevoit să cînte costumat, purtînd o claviatură de jucărie), cînd solemn-romantic, în cadrul unui restaurant elegant, iluminat difuz.

Filmul lui Damien Chazelle e un musical care priveşte înspre cinema-ul hollywoodian al anilor 1930-1940 şi înspre tradiţia musical-ului, pe care le pastişează în mod creativ, reuşind să redea o parte din exuberanţa şi tropii lor, declarîndu-şi în mod explicit dorinţa de a le face actuale, de a le cîştiga nişte puncte de vizibilitate şi o punte de legătură cu spectatorii de astăzi. Una dintre alegerile sale tributare acestor filme pe care le omagiază ţine şi de filmarea în cadre relativ lungi, nu printr-un montaj foarte alert, şi de la distanţă, astfel încît să lase loc pentru dezvoltarea creativă a mişcărilor personajelor. Într-una dintre scenele de dans dintre Mia şi Sebastian, cei doi imită un moment de musical de tipul celui practicat de Fred Astaire şi Ginger Rogers, folosindu-se de o bancă şi de un fundal romantic, adică într-un mod evident opus tipului de musical în care mişcările de dans sînt mai degrabă construite prin montaj, neprovenind din abilitatea personajelor de a le reda prin corporalitate. Însă, în ciuda faptului că La La Land e, în definitiv, un musical care emite o anumită exuberanţă – e un film extrem de viu colorat, de la costume la decoruri, cu o linie melodică mai degrabă dinamic-veselă decît melancolică – şi a faptului că intriga le găseşte rezolvare în mod clasic problemelor pe care le întîmpină eroii, privirea sa înspre filmele pe care le omagiază e mai degrabă nostalgic-pesimistă, mai fidelă atmosferei uneia dintre referinţele sale la Casablanca, precum înspre un obiect pierdut, şi deloc încrezătoare în ceea ce priveşte recuperarea sa. În textul său intitulat „The Potent Manic-Depressiveness of La La Land“, Jonathan Rosenbaum vedea în el un film despre moartea cinema-ului, mai mult decît despre supravieţuirea sa. Există o notă de ironie critică provenită dintr-o privire asupra prezentului spectacolului, care nu mai e mare lucru, e în mare parte un motiv de decădere. Atunci cînd nu se discută despre jazz (iar aici jazz-ul pare să fie un alt cuvînt pentru musical) şi posibilitatea sa de a atinge un public de azi, spectacolele în care e angajat Sebastian constau în formaţii de muzică comerciale şi patroni care decid ce trebuie să cînte muzicienii. În timpul unei discuţii cu un astfel de manager de restaurant, Sebastian e pus să repete că negocierea constă, de fapt, în acceptarea termenilor celuilalt şi renunţarea totală la termenii săi.

Există un moment în care spectatorul se poate întreba dacă cele două fire narative, ale căutărilor artistice proprii celor două personaje, nu se vor intersecta într-un spectacol comun, într-o celebrare simultană a romance-ului şi a muzicii, a vieţii şi a spectacolului. Însă La La Land e mai apropiat tradiţiei filmelor care postulează în final supremaţia spectacolului, în care viaţa (aici romance-ul) e doar un mijloc de realizare a artei. 

Ancuța Proca este critic de film.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Gheorghe Hagi, „fiert“ din cauza lui Ianis: întrebarea care l-a iritat după România – Ucraina
Fostul căpitan al tricolorilor a asistat din tribune la marea victorie a naționalei.
image
Cântărețul Florin Decuseară a căzut de la înălțime la Centrala de la Cernavodă. Șanse minime de supraviețuire
Un bărbat de 46 de ani este în stare gravă, la spital, după ce a căzut de la 10 metri înălțime la Unitatea 3 a Centralei Nucleare de la Cernavoda, în timpul serviciului. Victima este Florin Decuseară, un cunoscut cântăreț local.
image
Scăldătoarea ursului din Parcul Național Retezat. Imagini rare surprinse în sălbăticia munților VIDEO
Temperaturile ridicate de la începutul verii au fost resimțite și în Munții Retezat, unde animalele sălbatice au căutat locuri de scăldat pentru a se răcori. Camerele de monitorizare a faunei au surprins în imagini un urs, bucurându-se de o baie într-un ochi de apă.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.