Periferia

Publicat în Dilema Veche nr. 831 din 23 - 29 ianuarie 2020
Periferia jpeg

ÔŚĆ Les Mis├ęrables / Mizerabilii (Fran╚Ťa, 2019), de Ladj Ly.

Parisul de azi se ├«mparte tot mai clar ├«n dou─â zone, ambele la fel de inospitaliere: centrul securizant, cu cl─âdiri istorice atent p─âzite ╚Öi magazine de lux intimidante, b─âtut la pas ├«n genere doar de cetele de turi╚Öti, ╚Öi periferiile ├«n care se ├«nghesuie acei paria ÔÇô familii de imigran╚Ťi ╚Öi de oameni tr─âind ├«n precariat ╚Öi violen╚Ť─â, pe care societatea i-ar prefera invizibili ╚Öi cu care, ├«n ciuda urgen╚Ťei, nimeni nu prea-╚Öi bate capul. Prelucr├«nd un scurtmetraj pe aceea╚Öi tem─â, debutantul Ladj Ly exploreaz─â un asemenea spa╚Ťiu ÔÇ×problematicÔÇť, ├«ntr-o poveste care se desf─â╚Öoar─â departe de obiective turistice arhicunoscute ╚Öi de cafenele chic.

Povestea respectiv─â e spus─â din unghiul unei patrule de poli╚Ťi╚Öti care fac legea ├«n cartierul Montfermeil ÔÇô adic─â acolo unde Victor Hugo scria c├«ndva Mizerabilii. Ly ├«nsu╚Öi e un fost copil de banlieue, iar aceast─â cunoa╚Ötere din miezul lucrurilor joac─â ├«n avantajul s─âu: ├«nceputul filmului, cu poli╚Ťaii f─âc├«ndu-╚Öi primul rond al zilei, dezv─âluie acest spa╚Ťiu drept o aren─â la scar─â urban─â deloc ├«mbietoare, ├«n care diferite fac╚Ťiuni ÔÇô de la ╚Ťigani circari la fundamentali╚Öti b─ârbo╚Öi ÔÇô se lupt─â pentru suprema╚Ťie, ├«n timp ce primarul ÔÇô un negru m─ât─âh─âlos care poart─â un tricou de fotbal pe care scrie ÔÇ×LE MAIREÔÇť ÔÇô  e pus la r├«ndul s─âu pe ├«nv├«rteli. Este cu at├«t mai dezam─âgitor c─â, ├«n urma acestor momente de expozi╚Ťiune cu un oarecare interes etnografic, filmul intr─â pe un f─âga╚Ö prestabilit, iar lucrurile ├«ncep s─â curg─â implacabil spre deznod─âm├«nt, ca la Hollywood. De╚Öi se dore╚Öte militant ÔÇô ar─ât├«nd furia legitim─â a periferiei ÔÇô, marea sl─âbiciune a filmului e c─â se ├«mpotmole╚Öte ├«ntr-un banal conflict maniheist de tip ho╚Ťii-╚Öi-vardi╚Ötii, ├«n care topografia ╚Öi culoarea locului devin irelevante: lucrurile s-ar fi putut petrece f─âr─â mari modific─âri, ├«n acela╚Öi ritm alert al urm─âririlor pe str─âdu╚Ťe l─âturalnice, ╚Öi ├«n col╚Ťul opus al globului.

├Än fond, dac─â derul─âm pu╚Ťin ├«napoi, devine clar c─â Ly ╚Öi-a propus doar s─â preia un pattern deja b─ât─âtorit: e prima zi de lucru a lui Ruiz (Damien Bonnard), care se vede ÔÇ×cuplatÔÇť cu Chris (Alexis Manenti) ÔÇô un poli╚Ťai f─âr─â scrupule, genul de golan care g─âse╚Öte o porecl─â obraznic─â pentru oricine, deopotriv─â terorist al cartierului ╚Öi tovar─â╚Ö pe sub m├«n─â cu unii dintre suspec╚Ťii uzuali ÔÇô ╚Öi Gwada (Djibril Zonga) ÔÇô un ins ceva mai potabil, care a crescut ├«n cartier ╚Öi-i cunoa╚Öte m─âruntaiele. Ce urmeaz─â e prev─âzut ├«n fi╚Öa oric─ârui produs mainstream: printr-o aliniere a planetelor, fix ├«n aceast─â zi lucrurile scap─â de sub control, iar manieratul ╚Öi cinstitul Ruiz trebuie s─â dea piept cu toat─â mizeria lumii ╚Öi s─â ├«ncerce s─â salveze ce mai e de salvat. Nimic nou sub soare: ├«n Fran╚Ťa, filmul de banlieue, care arat─â spectatorului violen╚Ťa, represiunea, dar ╚Öi focarele de rezisten╚Ť─â ale suburbiei, e deja un subgen ├«ncet─â╚Ťenit ÔÇô toat─â lumea a auzit m─âcar de La Haine (1995) al lui Mathieu Kassovitz; Wesh wesh, quÔÇÖest-ce qui se passe? (2003), realizat de foarte talentatul cineast Rabah Ameur-Za├»meche, e favoritul meu personal. La fel cum tipologia poli╚Ťistului ultradescurc─âre╚Ť ╚Öi h├«r╚Öit, cel-mai-cel al comisariatului, dar dotat totu╚Öi cu sufle╚Ťel ÔÇô ├«ntr-un moment inutil de patetism din Les Mis├ęrables, Chris se ├«ntoarce acas─â la familia lui ÔÇô, era deja de g─âsit ├«n superbul L.627 (1992) al lui Bertrand Tavernier. 

Probabil c─â modul ├«n care Ly neteze╚Öte asperit─â╚Ťile ├«i va aduce un plus de spectatori, dar re╚Ťeta filmului, plin─â de c├«rlige scenaristice simplificatoare care ├«nchid rotund, ├«ntr-o poveste tipic─â ╚Öi pe alocuri dulceag─â, ├«mpiedic─â apari╚Ťia oric─ârei forme radicale care s─â se potriveasc─â cu con╚Ťinutul fierbinte. Ly are totu╚Öi inspira╚Ťia s─â includ─â unele cadre aeriene filmate, chipurile, cu o dron─â ce apar╚Ťine unui copil din cartier: s├«nt momente ├«n care filmul pare ├«ntr-adev─âr c─â-╚Öi ia zborul, departe de fojg─âiala str─âzii, g─âsind un debu╚Öeu ├«n planarea peste ╚Öirurile de blocuri sau peste tarabele improvizate dintr-un suk din apropiere. Aceea╚Öi for╚Ť─â aproape hipnotic─â e de g─âsit ╚Öi ├«n cadrele care fac aluzie, printr-o uria╚Ö─â celebrare cathartic-patriotic─â, la victoria Fran╚Ťei de la Campionatul Mondial de Fotbal. Lipsit ├«ns─â de o mai mare ├«ndr─âzneal─â la nivelul construc╚Ťiei, ├«n cele din urm─â filmului ├«i r─âm├«ne s─â-╚Öi canalizeze revolta ├«ntr-o viziune apocaliptic─â, ├«n care poli╚Ťistul ╚Öi banlieusard ╚Ťintesc unul asupra celuilalt, amenin╚Ť├«nd s─â se distrug─â reciproc. Iar din fund─âtura asta nu v─âd cum se poate ie╚Öi.

Les Mis├ęrables va rula ├«n cinematografe din 24 ianuarie.

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Secretele ┼či costurile unei case ecologice din paie. Este ca pe vremea bunicilor ┼či are consum de garsonier─â
O familie din Boto┼čani ├«┼či construie┼čte propria cas─â eco, din lut ┼či balo┼úi de paie, dup─â modelul locuin┼úelor ┼ú─âr─âne┼čti de acum un secol. Avantajele sunt nenum─ârate, spune b─ârbatul, inclusiv costurile la utilit─â┼úi fiind comparabile cu cele ale unei garsoniere.
image
Momentul de glorie ├«n care Rom├ónia a fost pe locul 2 ├«n lume la Olimpiad─â, dup─â SUA. De ce a sfidat Ceau┼čescu Rusia
La Olimpiada┬á de var─â din 1984, din Los Angeles, Rom├ónia a adus acas─â 53 de medalii, situ├óndu-se pe locul 2 ├«n lume, dup─â SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a f─âcut presiune asupra lui Ceau┼čescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe l├óng─â cei 120.000 de dolari primi┼úi pentru participare, a avut leg─âtur─â cu contextul economic din ┼úar─â.
image
C├ómpurile mor┼úii de sub mall-urile din Ploie┼čti. Descoperire f─âcut─â de arheologi
Extinderea municipiului Ploie┼čti spre comunele Blejoi sau Ariche┼čtii Rahtivani a scos la iveal─â un veritabil c├ómp al mor┼úii, care ascunde deopotriv─â comori unice, vechi de mii de ani, dar ┼či informa┼úii relevante despre o civiliza┼úie demult apus─â.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.