Pe holurile facultății

Publicat în Dilema Veche nr. 950 din 23 – 29 iunie 2022
image

● Omul cu umbra (România, 2021), de Dragoș Hanciu.

Omul cu umbra face parte dintr-o benefică serie de documentare românești recente ai căror autori au preferat să ocolească sistemul greoi de finanțări, știind prea bine că dacă mai așteaptă mult vor rămîne fără subiect. Regizorul său, Dragoș Hanciu, îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării. Timing-ul filmului este crucial de două ori: întîi pentru că plecarea lui nea Jorj, documentată afectuos de către studentul Hanciu, amenință să închidă pe urmele sale o epocă întreagă – caracterizată printr-un raport palpabil față de tehnică, înlocuit pe zi ce trece de volatilitatea digitalului – și-apoi pentru că, aflăm abia la final, Blondă avea să moară nu cu mult mai tîrziu. Dincolo de portretul unui ins charismatic și cu vorbele (porcoase) la el, calitate în care l-am găsit destul de oarecare, Omul cu umbra devine mult mai interesant odată ce capătă anvergura mărturiei, a documentului: o lume se destramă și prea puțin contează că lumea respectivă e cu-adevărat infinitezimală, atîta vreme cît Hanciu știe să îi confere proporțiile unei tragedii cu emoție surdă.

Se cuvine, așadar, să salutăm intuiția cineastului (care în 2016-2017, cînd a filmat, era foarte tînăr) de a-și face filmul – de a da naștere unor imagini – cu orice preț. Momentul pe care îl surprinde – capsulă a timpului concentrată pe holurile facultății – nu se mai întoarce: în absența filmului, finalul trist al acestei epopei mărunte, dar intense – nea Jorj întreținînd raporturi strînse cu colectivul studențesc – ne-ar fi rămas necunoscut nouă, celor pe care afacerile interne ale facultății nu-i privesc. Așa, ieșirea din scenă a lui Jorj – moment pătrunzător în care acesta își strînge acareturile din birou, le îndeasă într-un geamantan, apoi se pierde în profunzimea coridorului ca într-o secvență de încheiere clasic-hollywoodiană – reprezintă deopotrivă o intrare în memorie. Dacă Omul cu umbra propune o privire de documentarist, atunci ea are de-a face cu conștiința lui Hanciu că, deși restrînsă ca însemnătate, drama filmului are de dat socoteală în fața timpului cu majusculă. Documentarul e atunci o ultimă urmă a acestui om, imprimat în lumina care pătrunde prin obiectiv.

Hanciu construiește o relație specială cu nea Jorj. Opțiunea cineastului de a se include, cu candoare, în cadru trădează nu atît un narcisism naiv, cît o admirație care abia se conține în schimburile dintre regizor și personaj, amîndoi ascunzîndu-și cum pot stinghereala provocată de acest amestec de respect și prietenie trainică pe care și le poartă unul altuia, primul sub masca modestiei, al doilea, sub cea a unei acreli blînde. Mărturisesc că m-a fermecat mai ales acest pas în afara sinelui pe care am crezut că-l identific la Hanciu, un tînăr care decide să se apropie de un om de care totul, a priori, îl desparte. E materie de cinema aici: atunci cînd într-un sfîrșit începi să îl privești pe cel pe care îl vezi mereu. O figură a zilei de ieri prinde contur sub ochii unei figuri a zilei de mîine. Păcat că entuziasmul pe care îl naște acest transfer timid e oarecum diluat de sărăcia dispozitivului formal – și nu am în vedere sensul financiar al termenului. Căci ar fi fost de dorit ca filmul să-și depășească mai avîntat premisa limitată (un portret în stil ciné-vérité), în loc să se mulțumească cu această idee – prea des văzută din partea absolvenților UNATC, dar nu numai – că e suficient să pornești camera și să înregistrezi, pentru ca ceva, inevitabil, să se întîmple.

Din punctul ăsta de vedere, e cel puțin bizară neglijența filmului față de structură, redusă la statutul unei rețineri ușor paralizante, care blochează ieșirea în afara sferelor cuminți, în detrimentul unei acumulări de cadraje repetitive, fără „creștere”. Această repetiție nu face sistem, e doar redundantă: Omul cu umbra arată adesea ca o punere cap la cap a unor secvențe prea banale – diverse conversații la cafea cu persoane care au și dispărut imediat după aceea etc. –, de parcă adevăratul său subiect s-ar ivi doar cînd și cînd, cu intermitențe, în loc să monopolizeze toată atenția. Aceste secvențe de observațional au ceva frustrant în ele – nea Jorj se pierde în peisajul sterp al imaginii ezitante și în mulțimea de documentare-portret anterioare care au făcut la fel cu personajele lor. Hanciu alege să umble mai ales la banda sonoră, integrînd (sau restituind în chip „realist”) fragmente muzicale din repertoriul clasic și, mai cu seamă, știri din actualitatea infamei OUG 13, care a generat proteste masive din partea populației. Ținta gestului e neclară: simplă ancoră temporală sau „privire asupra unei instituţii care funcţionează ca o oglindă a autorităţilor ce conduc ţara”, așa cum informează un sinopsis? Aș zice că adevărul e undeva la mijloc, pe axa frîntă dintre acest realism pedestru de care filmul nu poate să se despartă și acel orizont ușor fantezist către care – aidoma acestui bătrîn plin de vervă – n-ar fi fost rău să aspire mai des.

Omul cu umbra a rulat în cîteva cinematografe din țară.

Victor Morozov este critic de film.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Concluziile surprinzătoare ale unui român care a vrut să afle cât costă viaţa în paradisul din Bali faţă de Cluj sau Bucureşti. „Mă costă 10 euro pe noapte”
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social, după cum spune chiar el. Patrik a vrut să afle cât costă viaţa în paradisul din Bali comparativ cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile au fost surprinzătoare
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.
image
EXCLUSIV Millie Bobby Brown, actriţa din „Stranger Things“: „M-am îndrăgostit de Unsprezece şi am simţit că vreau să fiu ca ea“
Actriţa Millie Bobby Brown spune că o catalogare a serialului drept doar un thriller SF ar fi superficială, căci „Stranger Things“ tratează probleme reale – spre exemplu, personajul pe care îl interpretează, Unsprezece, se confruntă cu „stresul posttraumatic şi traumele din copilărie“.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.