Pas─ârea vorbitoare

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 941 din 21 ÔÇô 27 aprilie 2022
Pas─ârea vorbitoare jpeg

ÔŚĆ Uccelacci e uccellini / P─âs─âroi ╚Öi p─âs─ârele (Italia, 1966), de Pier Paolo Pasolini.

├Änceputul din Uccelacci e uccellini, capodopera pasolinian─â, e unul dintre cele mai frumoase din c├«te cunosc: cineastul reune╚Öte aici o sumedenie de tonalit─â╚Ťi, viteze, moduri de a filma, care ne trec prin scherzo profan ╚Öi credin╚Ť─â de Dumnezeu, prin s─âr─âcie ╚Öi frumuse╚Ťe, prin neant ╚Öi iubire. ├Ämi vine ├«n minte acea scen─â unde c├«╚Ťiva ragazzi exerseaz─â ni╚Öte pa╚Öi de dans ├«n fa╚Ťa unui birt, apoi se disperseaz─â iute ca un stol la vederea autobuzului pe care nu reu╚Öesc s─â-l prind─â. Sau acel moment sumbru, dar oarecum abstractizat ╚Öi ╚Ťinut la distan╚Ť─â ÔÇô o fulgura╚Ťie a poporului ÔÇô, cu un cadavru care circul─â pe targ─â, acoperit de un cear╚Öaf ╚Öi ├«nconjurat de localnicii care fac cerc ├«n jurul lui. Aceste minute s├«nt dense ca un ghem care se cere despletit ├«n toate direc╚Ťiile ÔÇô figuri pasagere ie╚Öite dintr-un reportaj foto (b─âie╚Ťelul cu figur─â melancolic─â ce ╚Ťine ├«n bra╚Ťe un pui de pisic─â) se ├«nt├«lnesc cu peisaje demne de un documentar observa╚Ťional, pe m─âsur─â ce deambularea ÔÇ×situa╚Ťionist─âÔÇŁ a personajelor principale ÔÇô un tat─â (Tot├▓, magnific ├«n ultimul s─âu rol) ╚Öi-un fiu (Ninetto Davoli) ÔÇô ne poart─â ├«nspre terenurile virane de la marginea Romei. O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice. Pasolini, ├«mi vine s─â zic, n-a fost niciodat─â mai evident avangardist ╚Öi mai hot─âr├«t contemporanul nostru dec├«t ├«n aceste cadre care mobilizeaz─â un tip special de privire, fragmentat ╚Öi curios, singurul apt s─â preleveze mici mostre din real cu un amestec de ging─â╚Öie, violen╚Ť─â ╚Öi sarcasm, apoi s─â le arunce pe o p├«nz─â goal─â care nu reproduce lumea, ci o reconstruie╚Öte bucat─â cu bucat─â.

Uccelacci e uccellini mizeaz─â a╚Öadar, din deschidere ╚Öi p├«n─â ├«n secven╚Ťa de final, cu tat─âl ╚Öi fiul ├«ndep─ârt├«ndu-se la apus, pe o sensibilitate ce a ajuns s─â ne caracterizeze, am impresia, la mult─â vreme dup─â realizarea propriu-zis─â a filmului. De altfel, abia cu acest film construit ca un buchet de proiecte neduse p├«n─â la cap─ât, rod al unei frenezii creatoare care nu se poate con╚Ťine ├«ntr-o biat─â ├«nl─ân╚Ťuire cauzal─â de fapte, cred c─â putem ├«n╚Ťelege c├«t ├«i datoreaz─â lui Pasolini cinema-ul contemporan: de la chemarea spa╚Ťiului devorat de obiectiv la atrac╚Ťia corporalit─â╚Ťii sau de la cinefilia care infuzeaz─â fiecare cadru (nu o imagine a lumii, ci o imagine a imaginii lumii) ╚Öi p├«n─â la cocktail-ul de intensit─â╚Ťi ÔÇô ici burlesc dezl─ân╚Ťuit, colo sacralitate f─âr─â c─âp─ât├«i ÔÇô, Uccelacci e uccellini e o partitur─â postmodern─â chitit─â s─â nu cedeze nimic din ad├«ncimile spiritului sau din gurile de aer salvatoare ale umorului.

Morala modest─â a filmului e c─â orice poate servi spre a face poveste (un animal vorbitor, un gest documentar r─ât─âcit ├«n ╚Ťesutul fic╚Ťiunii, ni╚Öte scenete desperecheate cu deschidere spre fantezie), iar creatorul n-are nici un motiv s─â fie complexat ├«n fa╚Ťa g├«ndurilor nerotunjite, lipsite de ÔÇ×suit─â ├«n ideiÔÇŁ. M─ârturie st─â sec╚Ťiunea median─â a filmului, ├«n care protagoni╚Ötii se v─âd transpu╚Öi ├«n c─âlug─âri franciscani chema╚Ťi s─â predice p─âs─ârilor despre credin╚Ťa ├«n Dumnezeu, ╚Öi care se ├«ncheie abrupt, ├«n momentul ├«n care Sf├«ntul Francisc ├«i oblig─â s─â ia totul de la ├«nceput, fiindc─â ÔÇ×misiuneaÔÇŁ a e╚Öuat. Apoi revenim ├«n prezent, iar cei doi ├«╚Öi reiau mica drume╚Ťie prin societatea deposedat─â a Italiei postbelice, ├«n compania unui corb sf─âtos, care emite sentin╚Ťe marxiste. Descoper─â pe parcurs o familie f─âr─â mijloace ÔÇô membrii ei par descin╚Öi din fotografiile lui Walker Evans ÔÇô, c─âreia tat─âl decide s─â-i ia ╚Öi pu╚Ťinul r─âmas, apoi ├«nt├«lnesc o trup─â de actori marginali care-au r─âmas cu ma╚Öina ├«n pan─â. Nici un ├«nv─â╚Ť─âm├«nt ÔÇ×umanÔÇŁ pur ╚Öi dur de extras de aici ÔÇô poate doar o aten╚Ťie pentru diverse regimuri figurative, precum ╚Öi o continu─â voluptate a jocului cu forma (de la fast-forward la intertitluri comice), care fac din Pasolini un artist mult mai ÔÇ×plinÔÇŁ ╚Öi mai contradictoriu dec├«t caricatura politizat─â admis─â de obicei.

C─âci dincolo de convingerile sale politice ÔÇô importante ├«n m─âsura ├«n care s-au conjugat mereu cu o practic─â a scandaliz─ârii con╚Ötiin╚Ťelor adormite ╚Öi cu o aten╚Ťie pentru reprezentarea periferiilor ÔÇô, m─â intereseaz─â mai cu seam─â omniprezen╚Ťa poeziei ├«n fabulele construite de acesta pentru ecran. E ceea ce face din ele nu at├«t ni╚Öte limbi de foc ├«n calea c─ârora nu vrei s─â te afli, c├«t ni╚Öte obiecte senzuale de analizat ╚Öi ├«n╚Ťeles sub multiple unghiuri. Uccelacci e uccellini e un astfel de obiect, deopotriv─â act intelectual de prim rang ╚Öi laborator popular ├«n care se imagineaz─â ziua de m├«ine. O urgen╚Ť─â pare s─â parcurg─â acest film, ├«ns─â ea se dizolv─â repede la contactul cu fascina╚Ťia st├«rnit─â de tinere╚Ťea b─âie╚Ťilor ├«n floare ╚Öi de transform─ârile brutale care schimb─â fa╚Ťa ora╚Öului. ├Än 1966, Pasolini arunc─â filmul la o r─âscruce ├«ntre mo╚Ötenirea istoric─â a Partidului Comunist ÔÇô vedem imagini de la ├«nmorm├«ntarea liderului Palmiro Togliatti ÔÇô ╚Öi zorii consumerismului ├«mpotriva c─âruia s-a revoltat f─âr─â odihn─â. Exist─â ceva absolut non-trivial ├«n toat─â opera italianului, dar mai cu seam─â aici, c├«nd t─âi╚Öul blasfemiei amenin╚Ťa s─â scufunde ├«nc─ârc─âtura argument─ârii. Dimpotriv─â, Pasolini filmeaz─â cu candoare ╚Öi cu fior ÔÇô apari╚Ťiile filmului trebuie ├«n╚Ťelese ├«n cel mai ├«nalt sens, iar impulsul de a spune lucrurilor pe nume nu ├«nseamn─â lips─â de inven╚Ťie, ci datorie de a restitui lumea celor mul╚Ťi care nu se pot bucura de ea.

Uccelacci e uccellini este disponibil pe MUBI.

Victor Morozov este critic de film.

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.