O vară cu Frida

Publicat în Dilema Veche nr. 734 din 15-21 martie 2018
O vară cu Frida jpeg

● Estiu 1993 / Vara lui 1993 (Spania, 2017), de Carla Simón. 

Pierderea ireversibilă, înghețul, golul interior în urma căruia chiar și lacrima încremenește, fără să mai curgă pe obraz, are uneori un efect paradoxal: îți proiectează sufletul în afară la o scară amplificată, diluată. Ca o alungire în exterior a vidului lăsat de moartea cuiva drag, te „agăți“ mecanic, prin simțuri hipertrofiate, de obiecte, de senzații, de sunete, de prezențe. După moartea mamei, Frida, de 6 ani, este preluată de familia binevoitoare și simpatică a tînărului său unchi Esteve, a mătușii sale Marga și a verișoarei sale Anna, cărora li se va alătura, în peisajul liniștit și idilic al unui sat din Catalonia anului 1993, pentru o lungă vară inițiatică, descrisă în filmul tinerei regizoare Carla Simón Vara lui 1993 (distins cu premiul pentru debut atît la Berlinală în 2017, cît și la ediția de anul acesta a Premiilor Goya). Aici realitatea din jurul Fridei capătă proporții multiplicate, astfel încît ea se simte ca un Gulliver în țara piticilor, în care percepțiile sale se amplifică, iar emoțiile glisează necontrolat. Pe de o parte datorită durerii hipertrofiate căreia încearcă să îi facă față, pe de altă parte prin ochiul magic al copilăriei, care amplifică natural bucurii și mici minuni pe care adultul nu le mai vede: atingerea ierbii, murmurul pădurii, textura fructelor, sîngele animalului sacrificat, sunetul tunetului și al saxofonului, penele păsărilor, conturul norilor pe cerul senin, măștile colorate ale obiceiurilor catalanilor, rotirea și plutirea, în dans sau în apă.

Camera o urmărește aproape permanent pe eroină, în special din spate, dar și în cadre strînse, multe din ele luate în prim-plan, într-o intimitate a luminii, sunetelor și mișcării echilibrată de stilul de documentar aproape observațional în care este realizată pelicula.

Regizoarea catalană surprinde cu minuțiozitate și cu o delicatețe intensă, evitînd elegant o abordare patetică (filmul este inspirat din propria biografie), stările contradictorii ale eroinei sale, care își compune dintr-o suită de gesturi, unele involuntare, gramatica suferinței: cadourile și mesajele pe care le trimite mamei sale prin intermediul unei troițe a Fecioarei Maria aflate în apropierea casei noii sale familii), sanctuarul păpușilor pe care le primește de la toată lumea pentru a compensa pierderea, copierea gesturilor adulților, încercarea de a fugi, gelozia față de mica sa verișoară Anna, pe care o simte permanent preferata noilor săi părinți adoptivi. Inclusiv boala are simbolismul ei: ea este un mic animal periculos care te devorează: Frida (Laia Artigas) asociază pata de sînge cu maladia cu conotații blestemate, din cauza necunoașterii suficiente, la momentul respectiv (aceeași perioadă a istericilor ani ’90, în care maladia SIDA nu era prea bine cunoscută și lumea se ferea îngrozită de cea mai mică picătură de sînge a unui purtător al virusului HIV, este descrisă, într-un demers mult mai radical, de un alt film care rulează în prezent pe marile ecrane, 120 BPM / 120 de bătăi pe minut, al francezului Robin Campillo). În microuniversul Fridei, fragila și exuberanta Degețica se ascunde în spatele petalei sale de trandafir, însă în același timp ar vrea să plutească la suprafața lucrurilor, fără să mai simtă durerea, asemenea peștilor și apei pe care le iubește.

„Tu nu plîngi?“, o întreabă pe fetiță un prieten de joacă în debutul filmului, uimit de răceala de gheață pe care o degajă aceasta după moartea mamei sale. În contrapunct, lacrimile înghețate ale Fridei din debutul filmului țîșnesc, la final, ca o prelungire lichidă a acceptării. În lumea ei, culorile fanate de la început își capătă tonurile, lumea își recapătă textura și contururile pe măsură ce învață să accepte suferința. Ochiul senzorial, dar mimetic al camerei de filmat nu folosește trucuri și nu apelează la compasiune, ci ne invită doar să o însoțim sau nu pe Frida, în drumul său spre înțelegerea pierderii.

5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.
969 15 Banu1 jpg
„Eu, eu, eu… ce plictis” (Cioran)
Eul e pernicios cînd se constituie în focar prioritar al artei, dar el nu intervine monoton, căci manifestările îi sînt multiple și ele reclamă evaluări diverse.
969 16 sus coperta Romila jpg
Bacovia, prima „viață”
Cîteva lucruri evită să facă autorul cu subiectul său și cred că ele sînt esențiale pentru o reușită a genului.
969 16 jos coperta Marius jpg
Riscul de a citi
Citind Lolita în Teheran rămîne prima carte care dezvăluia riscurile de a citi literatură occidentală într-o țară fundamental islamică.
p 17 jpg
Dubla doi
Regizorul Michel Hazanavicius și-a făcut o reputație (pompată, trebuie spus) din voluptatea cu care pastișează mituri ale cinema-ului.
969 17 Breazu jpg
Forme și fonduri
Foarte probabil că acesta este motivul pentru care Stumpwork poate fi tot ceea ce a fost anul trecut New Long Leg, dar este încărcat, pe fond, cu mai multă autonomie, cu mai mult spațiu, cu mai multă atmosferă.

Adevarul.ro

ronaldo twitter jpg
Cele mai tari glume după golul fantomă al lui Ronaldo
O serie de glume circulă pe rețelele sociale după ce fotbalistul lusitan Cristiano Ronaldo a fost lăsat fără primul gol din meciul cu Uruguay de la Campionatul Mondial Qatar 2022.
 Recruți ruși la un antrenament FOTO Profimedia
Văduva colonelului rus care s-ar fi sinucis cu cinci gloanțe i-a trimis o scrisoare deschisă lui Putin
Văduva unui colonel care s-ar fi sinucis cu cinci gloanțe i-a scris o scrisoare deschisă lui Vladimir Putin în care i-a cerut să ancheteze moartea soțului ei, relatează portalul rus Meduza.
Sabia lui Ștefan cel Mare FOTO Mariana Iancu jfif
Cum a ajuns sabia lui Ștefan cel Mare la turci. Misterul nedezlegat de peste 400 de ani
În muzeul Topkapî din Istanbul, marele palat al sultanilor otomani, în sala dedicată armelor, se află sabia lui Ștefan cel Mare. Românii care vizitează impozantul edificiu oriental se opresc cu evlavie lângă vitrina unde este expusă spada.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.