O poveste parizian─â

Publicat în Dilema Veche nr. 842 din 9 - 15 aprilie 2020
O poveste parizian─â jpeg

ÔŚĆ JÔÇÖai perdu mon corps (Fran╚Ťa, 2019), de J├ęr├ęmy Clapin.

Nu-i u╚Öor s─â g─âse╚Öti pe Netflix filme care s─â-i sfideze ╚Öabloanele ultracomerciale, descurajante fa╚Ť─â de mai orice ├«ndr─âzneal─â cinefil─â ╚Öi arborate cu at├«ta suficien╚Ť─â de platforma american─â. Totul pe Netflix ÔÇô de la interfa╚Ťa agresiv─â plin─â de still-uri bombastice ╚Öi p├«n─â la felul ├«n care filmele c├«t de c├«t decente ajung s─â fie ├«ngropate dinadins ├«n noianul de produc╚Ťii cu bugete pe steroizi ÔÇô, totul lucreaz─â pentru a faulta acel bon sens cinefil care vede ├«ntr-un film ceva mai mult dec├«t o chestie de ocupat timpul. Bun, astea fiind zise, exist─â pe Netflix c├«teva titluri care merit─â aten╚Ťie: unul e Atlantique, despre care am vorbit ├«n textul meu precedent. Altul se nume╚Öte JÔÇÖai perdu mon corps, o anima╚Ťie de succes a debutantului J├ęr├ęmy Clapin.

Filmul lui Clapin aduce laolalt─â dou─â pove╚Öti, dep─ânate ├«n paralel: una e cea a lui Naoufel, un t├«n─âr marocan care ajunge ├«n Fran╚Ťa dup─â accidentul grav de ma╚Öin─â care l-a l─âsat orfan; cealalt─â e povestea unei m├«ini desprinse de corpul ei, care mi╚Öun─â prin Paris, ╚Ťop─âind de colo-colo, ├«n c─âutarea proprietarului s─âu de drept. Parte din inova╚Ťia filmului const─â tocmai ├«n aceast─â structur─â dual─â: la o prim─â vedere, a╚Ö fi fost tentat s─â spun c─â povestea m├«inii e mult mai neconven╚Ťional─â, ├«ns─â lucrurile se completeaz─â frumos ├«n Parisul imaginat de Clapin, astfel c─â e nevoie de ambele nara╚Ťiuni pentru ca for╚Ťa de a emo╚Ťiona pe care o ├«nmagazineaz─â JÔÇÖai perdu mon corps s─â ne devin─â clar─â.

De-a lungul filmului s├«nt pres─ârate tot soiul de giumbu╚Ölucuri. Unele, mai ales ├«n partea cu m├«na c─âl─âtoare, ╚Ťin de o construc╚Ťie foarte rafinat─â a mizanscenei: de pild─â, la un moment dat, m├«na coboar─â tiptil-tiptil ├«ntr-o sta╚Ťie de metrou. Evit├«nd in extremis s─â fie strivit─â sub talpa unui pantof pe peron, unde e mare h─ârm─âlaie, m├«na cade ├«n spa╚Ťiul dintre ╚Öine ╚Öi platforma de a╚Öteptare. ÔÇ×CameraÔÇŁ deseneaz─â atunci, de sus, oamenii care intr─â ├«n vagoane ╚Öi m├«na care se afl─â chiar dedesubt, ├«n acel gol, atacat─â de ╚Öobolanii ascun╚Öi ├«n ├«ntunericul sta╚Ťiei. Con╚Ťinutul scenei e c├«t se poate de simplu, dar inven╚Ťia regizoral─â arat─â c─â filmul e dispus s─â coboare la nivelul unui ÔÇ×stat de palm─âÔÇŁ, imagin├«ndu-╚Öi lumea la firul ierbii, ├«n cotloanele ei neumblate de om (╚Öi de aparate de filmat) ÔÇô ╚Öi f─âr─â solu╚Ťii hollywoodiene, de genul unei voci hazlii care s─â anime acea bucat─â de carne.

Alte idiosincrazii ╚Ťin mai mult de scenariu: Naoufel, care livreaz─â pizza pe scuter, are un accident u╚Öor ╚Öi ├«nt├«rzie la client. C├«nd ajunge, e prea t├«rziu: vocea feminin─â de la interfon ├«i face moral─â. Ini╚Ťial, pare c─â lucrurile se vor opri acolo: ├«nc─â o livrare ratat─â, nici nu mai are de ce s─â urce. Aceast─â situa╚Ťie u╚Öor jenant─â, de o simplitate absolut─â, e ├«ns─â cea mai puternic─â secven╚Ť─â a filmului. N-a╚Ö fi crezut c─â o voce care iese prin fanta unui interfon poate s─â transmit─â at├«t de multe. Un fior subteran anim─â povestea ├«n aceast─â scen─â ╚Öi, chiar atunci, filmul parc─â s-ar da un pas ├«napoi, l─âs├«ndu-l pe Naoufel ÔÇô acest t├«n─âr melancolic desenat de Clapin ÔÇô singur ├«n imensitatea nop╚Ťii, ├«ntr-o scar─â de bloc din Paris, ag─â╚Ťat de o voce cu care simte c─â poate ├«mp─âr╚Ťi ceva.

Gra╚Ťia filmului st─â exact ├«n aceste schimb─âri bru╚Öte de scar─â, ├«n care toat─â greutatea lumii pare c─â tab─âr─â pe umerii b─âiatului. Ajutat de muzica compus─â de Dan Levy, care are o deschidere clar─â spre orizonturi largi, filmul izbute╚Öte s─â descrie subtil senza╚Ťia de triste╚Ťe ╚Öi singur─âtate care invadeaz─â, ├«n anumite momente din zi, cartierele periferice ale Parisului: blocuri c├«t vezi cu ochii ╚Öi o lume ├«ntreag─â pe care nu o vom cunoa╚Öte niciodat─â. (Filmul Memory Lane [2009] al lui Mikha├źl Hers e o ilustrare live action a aceluia╚Öi sentiment vaporos.) Privindu-l pe Naoufel ├«n mansarda sa, filmul pare complet dezinteresat de luptele care se dau jos, ├«n lumea nocturn─â a Parisului. Dar prin ideea c─â un destin poate fi schimbat de o voce auzit─â prin interfon, Clapin racordeaz─â aceast─â poveste la toate celelalte pove╚Öti pariziene pe care nu le putem intui, iar asta ├«l face c├«t se poate de relevant pentru lumea fragmentat─â de azi. Spre final, filmul pare c─â se epuizeaz─â ├«ntr-o rela╚Ťie de dragoste nu foarte proasp─ât─â ÔÇô dar aceast─â durere de a fi ├«n lume, ├«ntr-un ora╚Ö foarte mare, ca ╚Öi aceast─â nevoie de a apar╚Ťine sugerat─â prin traseul ├«ntortocheat al m├«inii, fac ca succesul de critic─â s─â fie de ├«n╚Ťeles. Clapin a creat o anima╚Ťie pentru (aproape) toate v├«rstele, care e gata s─â dea orice fel de lec╚Ťie sau moral─â pentru o ├«mbr─â╚Ťi╚Öare sincer─â.

JÔÇÖai perdu mon corps este disponibil pe Netflix.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.