O investigaţie detectivist-jurnalistică

Publicat în Dilema Veche nr. 629 din 10-16 martie 2016
O investigaţie detectivist jurnalistică jpeg

Spotlight (SUA-Canada, 2015), de Tom McCarthy.

Introducîndu-ne în poveste printr-un flasback din 1976, prin care asistăm, pe coridoarele unei secţii de poliţie din Boston, la trecerea sub tăcere a unui caz de pedofilie şi urmărim ieşirea din secţie în deplină libertate a preotului acuzat, însoţit de un episcop, Spotlight (cîştigătorul de anul acesta al premiului Oscar pentru Cel mai bun film) se angajează să restituie ceea ce se muşamalizase atunci, printr-o intrigă detectivistă procedurală, transformată în investigaţie jurnalistică. Aceasta rămîne în cea mai mare parte fidelă investigaţiei reale – condusă de echipa de jurnalişti a departamentului Spotlight de la The Boston Globe –, despre inervaţiile abuzurilor sexuale asupra minorilor în cadrul mai larg al instituţiei Bisericii Catolice care le acoperise. Dintre temele pe care le atinge, una dintre cele mai evidente ţine de rolul şi etica presei, de importanţa ei în contextul social mai larg (al instituţiilor şi al comunităţii) şi de importanţa felului în care ea operează – modul în care sînt livrate informaţiile e prezentat ca fiind la fel de important ca informaţiile în sine.

McCarthy vrea să ne menţină atenţia asupra procesului de investigaţie, concomitent cu punctarea pas cu pas (printr o reconstituire istorică) a modului de lucru într-o redacţie din anii 2000 (înainte de trecerea la online) – descoperirea indiciilor din rapoarte prăfuite aflate în arhive populate de şobolani, cercetarea unor vechi articole decupate din ziare şi obţinerea mărturiilor prin comunicarea directă, face to face, cu sursele. Pentru un film hollywoodian, Spotlight e extrem de restrictiv cu informaţiile prezentate. Camera lui McCarthy se mişcă printre cei care înţeleg evenimentele, şi pe care îi prezintă ca responsabili, într-un fel sau altul, de amploarea lor (jurnalişti, avocaţi, reprezentanţi ai Bisericii) şi îi lasă pe cei care nu le înţeleg şi cu suferinţa căror nu putem rezona (copiii-victime ale abuzurilor) în afara filmului. Victimele devenite adulţi intervin, de asemenea, în secvenţe scurte, uneori nu mai lungi de o replică-două, iar camera rămîne neintruzivă, păstrînd o anumită distanţă, neajungînd niciodată în această apropiere la un plan detaliu cu expresia vreunei emoţii. McCarthy nu oferă mai multe amănunte nici în ceea ce îi priveşte pe agresori: există o singură apariţie a unui preot, însă mărturia sa – recunoaşterea unei orori – e expusă atît de brut şi de scurt, fără nici o licărire de conştientizare din partea sa sau efecte de demonizare din partea regizorului (care să îl califice drept reprezentantul Răului) încît produce un efect opus: în loc de înţelegere, provoacă perplexitate. Totuşi, nu se poate spune că filmul se abţine de la a face orice comentariu – atunci cînd jurnaliştii adună destul de multe informaţii, dar hotărăsc să le facă publice abia după trecerea Crăciunului (pentru a atenua impactul asupra cititorilor, după atentatele din 11 septembrie, dar şi pentru a face mai multe săpături), camera ne arată în continuare desfăşurarea cercetărilor, concomitent cu adăugarea, pe fundal, a colindelor cîntate de corul format din copii al unei biserici, amintindu-ne că fiecare moment care trece înseamnă noi şi noi victime.

Mai neaşteptat este că distanţarea emoţională a spectatorului nu e folosită doar în ceea ce priveşte victimele sau agresorii, ci (ceea ce e mai rar) e aplicată şi asupra jurnaliştilor. Vieţile lor prezentate total anti-glamourous (nu lasă nici un moment impresia că fac „ceva-cu-adevărat-important“) rămîn private, iar detaliile pe care le aflăm despre fiecare dintre ei sînt menite să ne ofere un context pentru investigaţie şi să susţină povestea (bunica unei jurnaliste e o catolică practicantă, iar un alt jurnalist locuieşte pe aceeaşi stradă cu un preot agresor). Atunci cînd Robby (Michael Keaton) încearcă să îl determine pe unul dintre oamenii din interior (care e şi un bun prieten al său) să îi confirme lista cu agresori, discursul său despre ce trebuie făcut pentru a pune capăt răului din oraşul lor aminteşte de rolul din Batman, însă e conceput ca un revers al său – prietenul său îi aminteşte de faptul că şi jurnaliştii au ştiut şi au participat prin tăcere la răul pe care acum îl denunţă. Această prezentare antieroică şi netriumfalistă a presei e menită să mute accentul de pe tema indispensabilităţii ei (şi a altor interpretări precum omagierea unei forme aproape pierdute, presa scrisă) înspre aspectele mai profunde ale investigaţiei în sine. Lumina pe care o aruncă asupra evenimentelor îşi restrînge aria pînă la a fixa acea colaborare tacită dintre o instituţie şi alta (Biserica, presa, şcolile, Poliţia şi Justiţia), dintre un preot şi altul, dintre un avocat şi altul, dintre un vecin şi altul, pînă la nivelul instituirii unei tăceri care planează asupra fiecărui membru al oraşului. Denunţarea ei vine de la un ochi din exterior (editorul Marty, abia venit în oraş), care surprinde evenimentul ca pe un secret îngropat şi menţinut cu multe eforturi sub denumiri liniştitoare precum binele comun, întrajutorare, protecţie, credinţă.

Ancuța Proca este critic de film.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.