O cineast─â de redescoperit

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 942 din 28 aprilie ÔÇô 4 mai 2022
O cineast─â de redescoperit jpeg

Restaurate de cur├«nd ÔÇô unele, chiar ├«n 2022 ÔÇô, filmele cineastei georgiene Lana Gogoberidze au f─âcut obiectul unei retrospective integrale la Festivalul goEast de la Wiesbaden (19-25 aprilie), dedicat filmului est-european. Subiect fierbinte cu traiectorii bruiate ╚Öi repere morale ├«ngropate sub ploaia de gloan╚Ťe, ce s-a v─âzut totu╚Öi ├«nf─â╚Öurat, la contactul cu opera cineastei, de un binevenit v─âl al calmului, al tr─âirilor care alunec─â printre ╚Ötirile de pe prima pagin─â, al discursurilor l─âsate ├«n suspensie. Mi-au mai r─âmas ├«nc─â destule titluri de recuperat din aceast─â filmografie; ce-am izbutit totu╚Öi s─â v─âd mi-a l─âsat impresia unei cineaste interesate s─â capteze, ├«ntr-un sistem c├«t mai coerent, m─ânunchiul de fluxuri contradictorii care circul─â, invizibile, dar nu mai pu╚Ťin atroce, printre oameni. Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice ÔÇô Georgia, cu travers─ârile sale pustiitoare prin bol╚Öevism, r─âzboi ╚Öi, ├«n cele din urm─â, postcomunism, s-a dovedit un teren c├«t se poate de fertil pentru un asemenea proiect ÔÇô, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â. Rezult─â ni╚Öte filme care, prin faliile exploatate, fie ele sentimentale, societale ori politice, deranjeaz─â ideologia sovietic─â ├«n aceea╚Öi m─âsur─â ├«n care ├«i ╚Öi reflect─â metaforele obsedante.

De altfel, filmul care ├«ncheie prima decad─â creatoare a cineastei ÔÇô Limite, din 1968 ÔÇô exploateaz─â din plin aceast─â tensiune ├«ntre discursul oficial ╚Öi marja de manevr─â (sau eroare) pe care acesta o permitea. C─âci de╚Öi nu putem dec├«t s─â regret─âm izul vag de naftalin─â pe care l-a acumulat ├«n timp aceast─â dram─â de con╚Ötiin╚Ť─â a protagonistului (Geidar Palavandishvili) ÔÇô un regizor de teatru care asist─â, al─âturi de c├«╚Ťiva prieteni, la o crim─â fulger─âtoare ├«ntr-un pasaj pietonal din ora╚Ö ÔÇô, filmul se r─âscump─âr─â cu momentele sale de cotidian simplu, rebel ├«n fa╚Ťa oric─ârei tentative de simbolism, pe care le presar─â zburdalnic prin poveste. G─âsim aici, ├«nt├«i de toate, o miz─â care avea s─â migreze p├«n─â ├«n scenariile unui curent altminteri ├«ndep─ârtat de ceea ce face Gogoberidze, cum este cinema-ul rom├ónesc recent, cu interesul s─âu pentru dileme morale insurmontabile. Dar e limpede c─â aceast─â autoimportan╚Ť─â acordat─â artistului ÔÇô adic─â fiin╚Ťei superioare, capabile s─â concentreze ├«n ea r─ât─âcirile unei lumi ÔÇô sun─â tot mai g─âunos odat─â cu trecerea anilor. Altceva ne bucur─â ochiul aici, ╚Öi-anume aceast─â dezinvoltur─â de a planta ├«n nara╚Ťiune c├«rlige de care ulterior se va uita ÔÇô pu╚Öti cehoviene care nu mai ajung s─â trag─â. Vezi acest moment frumos ├«n care o amic─â ├«ndoliat─â a regizorului face cuno╚Ötin╚Ť─â cu un pu╚Ötan care vinde c─âr╚Ťi pe-o tarab─â ╚Öi e amorezat ├«n secret de ea: ├«l mai vedem o dat─â p├«n─â la final, dar intruziunea lui ├«n poveste e ca un capriciu ├«n favoarea unei realit─â╚Ťi ostile la ideea unei ordon─âri excesive, care s─â impun─â fiec─ârui cadru un mesaj prea u╚Öor descifrabil.

├Äns─â debutul cineastei, Sub acela╚Öi cer (1961), reprezint─â, din acest punct de vedere, o realizare mai complex─â. ├Än fond, resim╚Ťim ├«n t─âcerile prea grele de sens ╚Öi ├«n secven╚Ťele prea c─âutate care constituiau arm─âtura Limitelor o influen╚Ť─â a unui cinema de art─â european ce ├«╚Öi propusese, cu c├«╚Ťiva ani ├«nainte, s─â dilate timpii, s─â-╚Öi umfle cadrele cu ac╚Ťiune moart─â, s─â vorbeasc─â mai pu╚Ťin ╚Öi s─â transmit─â mai mult. Foarte schematic, a╚Ö zice c─â tendin╚Ťa asta a dat adesea rezultate contraproductive ├«n spa╚Ťiul est-european (exist─â numeroase filme marcate de acelea╚Öi simptome languroase), care nu o dat─â au e╚Öuat ├«n afectare ╚Öi manier─â. Sub acela╚Öi cer nu cunoa╚Öte acest risc: mai frust ├«n privin╚Ťa stilului, filmul s-a p─âstrat totodat─â mai proasp─ât, de ├«ndat─â ce s-a ├«n╚Ťeles c─â lentoarea ╚Öi autoreflexivitatea pot d─âuna anumitor structuri stilistice, care ar fi avut de profitat de pe urma unei viteze ├«n plus.  

Aceast─â vitez─â, debutul regizoarei o pune ├«n slujba unui triptic centrat pe figuri feminine surprinse ÔÇô ├«n 1921, ÔÇÖ41 ╚Öi ÔÇÖ61 ÔÇô, pe fundalul unei na╚Ťiuni angrenate pe ╚Öina vertiginoas─â a istoriei. Prima poveste are de partea ei exotismul unei epoci ├«n care suplimentul de magie prezent ├«n via╚Ťa de zi cu zi a oamenilor ├«nc─â nu se resorbise cu totul: vedem cum intrigile de culise, cu pumnal ╚Öi calea╚Öc─â, s├«nt acompaniate de b├«lciuri ├«n care omul zboar─â deasupra unui rug aprins. Nara╚Ťiunea de mijloc e la r├«ndul s─âu provocatoare: o adolescent─â tachinat─â de pu╚Ötimea cartierului pentru ├«nf─â╚Ťi╚Öarea ei b─ârb─âteasc─â tr─âie╚Öte o idil─â cuminte cu un b─âiat al─âturi de care st─â de veghe pe un acoperi╚Ö, ├«n timp ce chiar sub ei, pe strad─â, defileaz─â trupele armatei. O mic─â ├«nl─ân╚Ťuire de destine care explodeaz─â nu at├«t ├«n momentul chem─ârii pe front a b─âiatului, ci gra╚Ťie acestui dispozitiv narativ ghidu╚Ö, ├«n care solda╚Ťi r─âni╚Ťi pe front comunic─â prin semne cu oamenii no╚Ötri, din salonul lor de spital aflat peste drum, ca o ilustrare simpl─â a vigorii unei opere care g─âse╚Öte poveste ├«n zonele cele mai greu scenarizabile. ├Äns─â povestea final─â e, ├«ntr-un fel, cea mai ilustrativ─â pentru jocul de-a v-a╚Ťi ascunselea practicat de Gogoberidze cu autorit─â╚Ťile (de altfel, ambele filme evocate mai sus au avut mari probleme cu cenzura): aici, o arhitect─â respectat─â se ├«ndr─âgoste╚Öte de un pictor f─âr─â succes, iar nimic n-ar fi ├«n stare s─â se opun─â melancoliei exhibate de fiecare cadru ├«n parte, p├«n─â la final. Gogoberidze insist─â pe aceste dou─â chipuri (Guranda Gabunia ╚Öi Tenghiz Archvadze), m─âcinate de necazuri pe care nu le intuim, ╚Öi ne ofer─â, prin aceast─â ochead─â gr─âbit─â c─âtre ce-ar putea fi de g─âsit ÔÇ×├«n─âuntruÔÇŁ, o varia╚Ťiune deloc nombrilist─â despre condi╚Ťia omului nou.

Victor Morozov este critic de film.

Foto: ÔÇ×Sub acela╚Öi cerÔÇŁ

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.