Nu te supăra, frate

Publicat în Dilema Veche nr. 947 din 2 – 8 iunie 2022
image

● Frère et sœur (Franța, 2022), de Arnaud Desplechin.

Lansam în numărul trecut o speculație cu privire la noul film al lui Arnaud Desplechin, plecat între timp cu mîna goală de la Cannes. Lucru, de altfel, deloc surprinzător, într-atît de legat este acest Frère et sœur de o anumită sensibilitate franceză greu exportabilă, care vede în reuniunea familială din jurul unui pat de spital un prilej numai bun pentru explozii (prea) controlate de sentiment și de mizanscenă. Orișicum, filmul promite să redea ora exactă într-o filmografie aflată în derivă: mai complex și mai ambițios decît ultimele titluri care o compun, el are ceva din aerul unui bilanț de etapă ce ne invită să avansăm două sau trei concluzii despre arta actuală a cineastului. Întîi de toate, acesta s-a instalat la vîrful a ceea ce trebuie numit încă o dată qualité française, adică acea tradiție desuetă, pompos-literară și cam bătrînicioasă pe care o denunța cu patos tînărul François Truffaut încă din anii ’50 și care, de bună seamă, supraviețuiește bine-mersi și azi. Desplechin se înscrie în rîndurile acestui „cinema de babac”, cum i se mai zicea, cu bunăvoință și seninătate – și poate că vom ajunge să vedem în operele lui, peste ani, o interesantă oglindire a societății vremurilor noastre, așa cum ne emoționează astăzi un film din anii ’30 de Claude Autant-Lara, care ne-arată viața de la velodrom și din crîșmă.

Pînă atunci, însă, Frère et sœur rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză. Limitele acestui cinema, incapabil să scoată capul din „ale lui”, sînt vizibile în secvențele cu Cosmina Stratan, care interpretează un personaj atît de caricatural-clișeist – o tinerică româncă timorată și foarte săracă, ce locuiește într-un cămin precar și tremură de admirație pentru marea doamnă a scenei care e actrița de succes jucată de Marion Cotillard –, încît acesta devine ca un simbol pentru tot ce nu e croit după imaginea filmului, adică tot ce nu e atît de simandicos și obosit. De altfel, impresia mea e că Desplechin reușește aici contraperformanța notabilă de a-și dirija actorii principali suficient de neinspirat – actrița jucată de Cotillard, bunăoară, e o fîntînă de glicerină perfect antipatică – pentru ca orice interacțiune cu indivizi episodici să aducă cu ea bruma adevărului. Morală: un film bun nu e aproape niciodată rodul unor interpretări excepționale pe linie, ci o colaborare între oameni care sună fals și oameni care poartă cu ei emoția reală – și poate n-ar fi stricat ca Desplechin să fi avut mai multă încredere în muritorul de rînd, pentru a mai dilua din glicemia jocului acestor staruri.

Altminteri, filmul e o risipă de nume mari (Melvil Poupaud, Golshifteh Farahani...) chemate să livreze grimase în gros-plan, pe o partitură cît se poate de teatrală. Mă grăbesc totuși să adaug că Frère et sœur demonstrează, dincolo de notele sale false, că Desplechin este un remarcabil cineast al resentimentului: pe cît de banale sînt scenele de apropiere sufletească pe care le filmează, pe-atît de puternică se dovedește teroarea gravă pe care știe să o injecteze în clipele de confruntare – și filmul face bine să înceapă cu o astfel de scenă de ură autentică –, cele care îl recomandă drept un cineast indispensabil al rupturilor dintre oameni. Există un triumf în Frère et sœur și nu putem decît să regretăm că durează numai cîteva minute: o vedem acolo pe Marion Cotillard, slăbită și palidă, intrînd într-o farmacie cu o rețetă de anxiolitice și antidepresive. Părinții sînt amîndoi în spital, iar de fratele ei o separă un hău de netrecut. Medicul – un tînăr de culoare – îi pregătește circumspect medicamentele, dar ea se grăbește să le și dea pe gît. Omul se simte atunci dator să o atenționeze, moment în care ea izbucnește într-o reacție primară de furie: „Ce știi tu despre viața mea?”. Îmi place scena asta, fiindcă e ca un punct-limită în tentativa filmului de a descrie violența acestei lumi politicoase și codate care e burghezia: aici, însă, pustula se sparge și dă pe-afară puroiul urii – care e o ură autodistructivă și irațională la adresa propriei vieți, combinată cu o ură de clasă care abia acum reușește să se afirme fără precauții.

Frère et sœur începe să existe abia aici, odată cu jocul actoricesc dispus să meargă cu o treaptă mai sus înspre nebunie, în numele unei idei sumbre, care n-are nevoie să fie rostită pentru a fi înțeleasă în consecințele sale adînci. În rest, filmul e lăfăiala acelora care scormonesc compulsiv în cutia cu secrete familiale, fabricîndu-și de la zero probleme și supărări false, în lipsa unora prea reale pentru a cunoaște vreun happy end (e rostul acestei întîlniri condescendente și artificiale dintre actriță și românca naivă). Munca lui Desplechin e însă mai grea decît pare, fiindcă solicită fidelitate față de niște personaje demne de dispreț – spre lauda lui, în nici un moment Frère et sœur nu lasă impresia că ar aparține unui ins mai deștept decît oamenii cărora pretinde să le dea viață. E de privit această voluptate reală în parcurgerea traseului biografic al distrugerii de dragul distrugerii. Căci există o diferență fundamentală între urletul acestei femei privilegiate, care are nevoie de ajutor și știe prea bine că nu-l poate obține de la nimeni, și maimuțărelile de pe scenă ale suedezului Ruben Östlund, a nu știu cîta Palme d’Or de tristă amintire din ultimii ani: e diferența dintre un film de nădejde, chiar dacă demodat (cinema-ul ca o modestă privire în plus) și un film inamic (cinema-ul ca artă a fariseilor).

Victor Morozov este critic de film.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.