ÔÇ×NaufragiulÔÇŁ Emei

23 mai 2020
ÔÇ×NaufragiulÔÇŁ Emei jpeg

ÔŚĆ Ema (Chile, 2019), de Pablo Larra├şn.

├Äntre Jackie, filmul precedent al chilianului Pablo Larra├şn, ╚Öi Ema se casc─â h─âul care desparte un film important de un naufragiu ÔÇô sau o form─â de cinema de un clip. V├«rf de lance al noului cinema chilian, Larra├şn ne dezv─âluie cu acest nou film cam cum arat─â cinema-ul c├«nd preia f─âr─â jen─â armele periculoase ale publicit─â╚Ťii. Iar ce vedem ÔÇô pentru cine mai avea dubii ÔÇô nu e deloc ├«ncurajator. Zv├«cnind agonic pe sub neoane fistichii, ├«n cadre de un matematism exagerat care evacueaz─â orice fel de tr─âire sau ruptur─â, Ema are aerul unei reclame fancy despre cel mai recent model de adida╚Öi pe pern─â pneumatic─â. Acum o vreme nimeni n-ar fi luat ├«n serios o a╚Öa mostr─â de vanitate formal─â ÔÇô dar lumea (sau cinema-ul) fiind cum e, am ajuns s─â credem pe cuv├«nt filmele g─âunoase care pozeaz─â drept mare art─â.

Cu alte cuvinte, se vorbe╚Öte ├«n continuare prea mult (peste tot ├«n lume) despre moartea cinema-ului ╚Öi prea pu╚Ťin (cu excep╚Ťia Fran╚Ťei) despre c├«t de prost ÔÇô dar umflat ├«n pene ÔÇô a ajuns cinema-ul festivalier considerat de prim─â m├«n─â, cel f─âcut cu sclipici ╚Öi bani grei. Prezentat la Vene╚Ťia ╚Öi reluat acum de MUBI ├«ntr-o abil─â lovitur─â de marketing, Ema aduce laolalt─â multe dintre tarele produselor tipice de festival. S├«nt de ajuns c├«teva minute din film pentru a dibui vacuitatea acestui proiect mort la na╚Ötere, ├«n care un cuplu de arti╚Öti (Mariana Di Girolamo ╚Öi Gael Garcia Bernal) se chinuie s─â-╚Öi salveze c─âsnicia ÔÇô sau m─âcar s─â ├«╚Öi fac─â ordine ├«n via╚Ť─â ÔÇô dup─â ce experien╚Ťa coabit─ârii cu un copil adoptat a ie╚Öit prost. Filmul ne ademene╚Öte cu iluzia unei pove╚Öti rivettiene de amour fou imposibil de resuscitat, ├«n care partea de suferin╚Ť─â e cel pu╚Ťin la fel de important─â ca partea de iubire. S─â nu ne iluzion─âm, ├«ns─â, c─âci Larra├şn e mai preocupat de jocurile perfide de putere prin care personajele ├«ncearc─â s─â se r─âzbune unul pe cel─âlalt cum pot mai bine, ├«ntre o partid─â de amor ╚Öi o umilin╚Ť─â public─â.

Larra├şn se al─âtur─â astfel unui grup de regizori ├«n vog─â azi (unii oameni ├«i numesc ÔÇ×autoriÔÇŁ) pe care nici o descoperire ocazionat─â de propriile scenarii nu-i intereseaz─â cu adev─ârat. ├Än tagma asta de cinea╚Öti-mae╚Ötri ai world cinema (grecul Lanthimos film├«nd ├«n Irlanda o poveste ÔÇ×universal─âÔÇŁ, de pild─â), totul risc─â s─â se amestece ├«ntr-o past─â colorat─â ╚Öi inofensiv─â, ├«n care cinema-ul are de pierdut pe toate planurile. ├Än Ema, ╚Ťara e Chile (dar ar putea fi oriunde altundeva), p─ârin╚Ťii s├«nt dansatori (dar ar putea fi orice altceva), copilul ÔÇô motivul traumei ÔÇô e columbian (dar ar putea avea orice na╚Ťionalitate, fiindc─â oricum nu-l vedem la fa╚Ť─â aproape niciodat─â). Nu degeaba am amintit mai sus de Jacques Rivette, omul care a ╚Ötiut ca nimeni altul s─â filmeze o repeti╚Ťie ├«naintea unui spectacol. Dac─â ├«ntr-adev─âr Ema e un film despre dans, asta e doar ├«n m─âsura ├«n care pretextul dansului (o muzic─â antrenant─â, ni╚Öte corpuri care se mi╚Öc─â sincron la apus) poate servi drept umplutur─â ├«ntr-o poveste c─âreia ├«i lipse╚Öte tocmai ritmul. Cadrele dansante ale filmului s├«nt la polul opus fa╚Ť─â de arta lui Rivette (care, trebuie spus, nu ├«ncerca s─â se v├«nd─â): nimic nu e pe cale s─â ias─â la lumin─â sub ochii no╚Ötri, totul e deja sigilat ╚Öi pus la v├«nzare.

O idee clasic─â a cinefiliei presupunea s─â g─âse╚Öti ├«n fiecare cadru al unui film de autor c├«te o idee. Era ├«n lumea de ieri. Azi, Larra├şn ne ofer─â contrariul: nu un film lipsit de idei, ci un film ├«n care fiecare cadru aduce cu el c├«te o idee irosit─â. Nu e nimic mai jenant dec├«t aceast─â furie inutil-cheltuitoare (pe care protagonista ╚Öi filmul o ├«mp─ârt─â╚Öesc), vizibil─â atunci c├«nd, pe timp de noapte, Ema incendiaz─â ce g─âse╚Öte cu un arunc─âtor de fl─âc─âri, doar-doar vom ob╚Ťine ni╚Öte ÔÇ×imagini frumoaseÔÇŁ. E marele handicap al acestui film neputincios, care confund─â cadrele frumoase ÔÇô totul e la locul lui: portul la ocean, banda de fete care se emancipeaz─â ├«n fa╚Ťa coregrafului dec─âzut, camera care survoleaz─â lent ÔÇô cu ideea de frumuse╚Ťe. Iar frumuse╚Ťea nu va fi niciodat─â publicitar─â.

Am fi naivi s─â a╚Ötept─âm o r─âbufnire din partea filmului, ea nu va veni niciodat─â. Reprezentant de seam─â al academismului, Ema ├«nv─âluie o poveste m├«zg─âlit─â pe un ╚Öerve╚Ťel ├«ntr-o perdea (pompoas─â, dantelat─â) de fum. Larra├şn este un pasti╚Öor ├«nzestrat, capabil s─â ne bage cu capul ├«n co╚Öul cu rufe murdare al ╚Ť─ârii sale f─âr─â s─â piard─â nimic din dexteritatea formal─â (No, 2011) sau s─â ne ofere un film despre experien╚Ťa doliului pe care s─â-l privim de la un cap─ât la altul cu un nod ├«n g├«t (Jackie, bine├«n╚Ťeles). Dar aici impasul e evident. Ema ├«nlocuie╚Öte acea emo╚Ťie care, odat─â ce a g─âsit o bre╚Ö─â, e liber─â s─â ne busculeze cu un formalism neted ╚Öi lucios care scufund─â iremediabil filmul.

Ema poate fi vizionat pe MUBI.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.