Miracole mici la Helsinki

Publicat în Dilema Veche nr. 693 din 1-7 iunie 2017
Miracole mici la Helsinki jpeg

ÔŚĆ Cealalt─â parte a speran┼úei / Toivon tuolla puolen / The Other Side of Hope (Finlanda-Germania, 2017), de Aki Kaurism├Ąki. 

Cealalt─â parte a speran┼úei, al doilea film regizat de Aki Kaurism├Ąki care trateaz─â direct tema refugia┼úilor, dup─â drama-fantezie precedent─â, Le Havre, e o comedie plasat─â ├«n Finlanda, la fel de inconfundabil stilizat─â ├«n stilul Kaurism├Ąki, ┼či se al─âtur─â ┼či ea uneia dintre viziunile regizorale de ast─âzi cele mai impregnate de acel umanism tipic neorealismului italian, al filmelor lui De Sica, dar ├«ntr-o manier─â mult mai distan┼úator-antisentimentalist─â.

Spre deosebire de Le Havre, intriga noului film este mai simpl─â ┼či cu o rezolvare mai previzibil─â, f─âr─â o r─âsturnare final─â spectaculoas─â de situa┼úie, de tip miraculos, de┼či ideea de miracol care se manifest─â ├«n locuri banale (restaurante ┼či magazine obscure, oameni cu condi┼úii sociale modeste sau medii) ┼či totodat─â bizare, ├«nso┼úite de apari┼úia unui nelipsit c├«ine, e ├«nc─â prezent─â. Un t├«n─âr emigrant sirian din Alep, Khaled Ali (Sherwan Haji), ajunge ├«n Helsinki printr-un cargou de transport al c─ârbunelui ┼či, dup─â o baie care ├«l transform─â din aproape un co┼čar ├«ntr-o apari┼úie-prezentabil─â-cu-c─âma┼č─â, cere refugiu legal autorit─â┼úilor finlandeze, care se hot─âr─âsc ├«ns─â s─â ├«l trimit─â ├«napoi. Ajutorul vine de unde nu te-ai a┼čtepta, din partea unui patron de restaurant recent instalat ├«n func┼úie, Wikstr├Âm (Sakari Kuosmanen), care ├«┼či cump─âr─â restaurantul ├«n urma c├«┼čtig─ârii tot cam miraculoase a unui joc de poker, ┼či a echipei sale de angaja┼úi, care ├«l ajut─â pe t├«n─ârul sirian s─â ├«┼či procure documentele, ├«i dau de lucru ┼či ├«i caut─â sora. Un aer absurd ├«nconjoar─â nara┼úiunea, ├«n evenimente precum c├«┼čtigul spectaculos al restaurantului. El se manifest─â destul de evident ┼či ├«n portretizarea patronului: Cealalt─â parte a speran┼úei nu ne arat─â defel cum se face trecerea de la felul ├«n care Wikstr├Âm ├«┼či trateaz─â angaja┼úii la ├«nceput, c├«nd le vorbe┼čte despre salariul minim, la felul ├«n care se poart─â cu ei ulterior, c├«nd se arat─â deschis s─â le ofere un avans, sau ├«n atitudinea sa ini┼úial─â fa┼ú─â de ┼úinerea unui c├«ine ├«n interiorul restaurantului, la acceptarea lui, care nu mai e discutat─â ulterior. Acela┼či ton miraculos-absurd al filmului d─â roade mai t├«rziu, ├«n episodul ├«n care Wikstr├Âm ├«l g─âse┼čte pe Khaled Ali l├«ng─â tomberoanele restaurantului s─âu, care ├«i deveniser─â ad─âpost, ┼či ├«┼či disput─â teritoriul ├«ntr-o ├«nc─âierare cu pumni (prezentat─â ├«ntr-un mod la fel de comic-mecanic precum e dezvoltat ┼či dialogul dintre personaje, parc─â derul├«ndu-se ├«n reluare), dup─â care apar, printr-o elips─â de montaj, lini┼čti┼úi la mas─â, fiecare cu un ┼čomoiog de vat─â ├«n nas, vorbind prietene┼čte la o sup─â despre o colaborare. Cum s-a ajuns de la o stare de conflict la o reconciliere, filmul nu ne arat─â, a┼ča cum nu ne arat─â nici ce emo┼úii sau g├«nduri se ascund sub carcasa personajelor, al c─âror joc e mecanizat-devitalizat, dar de sub care apare, ├«n mod nea┼čteptat, un umanism care nu pare s─â corespund─â deloc cu exteriorul lor.

Angaja┼úii par robotiza┼úi, la fel cum apare ┼či Wikstr├Âm, f─âc├«nd not─â discordant─â cu t├«n─ârul Khaled Ali, al c─ârui joc e evident construit s─â impresioneze, s─â transmit─â emo┼úie. Plauzibilitatea nu e astfel una dintre ┼úintele filmului. Nimeni nu se mir─â de evenimentele bizare care au loc, de┼či e foarte ciudat, de pild─â, ca un restaurant care serve┼čte la pr├«nz sardine direct din conserv─â s─â aib─â totu┼či destui clien┼úi. Aceast─â lips─â a unor coordonate plauzibile se manifest─â ┼či ├«n lipsa unor determin─âri temporale ┼či spa┼úiale clare. Filmul prezint─â un Helsinki afectat de criza refugia┼úilor de ast─âzi, dar decorul s─âu e mai mult atemporal (ma┼čini vechi, un restaurant care nu pare deloc acordat la realitatea lui 2017, cu mobil─â ┼či fe┼úe de mese ├«nvechite, iar desf─â┼čurarea evenimentelor se petrece ├«n locuri ferite de trafic, mall-uri ┼či zg├«rie-nori). Toate acestea au determinat criticarea cinema-ului practicat de Aki Kaurism├Ąki, ├«n cronici precum cea scris─â de c─âtre Owen Gleiberman pentru Variety, despre care se vorbise ┼či ├«n leg─âtur─â cu Le Havre, drept un demers escapist, cam prea confortabil pentru spectator, prin aceast─â sustragere ├«n lumea demodat─â pe care o prezint─â pentru tema stringent─â pe care o abordeaz─â. Pe de alt─â parte, ac┼úiunile miraculoase ┼či umaniste din Cealalt─â parte a speran┼úei, ca ┼či cele din Le Havre, pot fi v─âzute ca forme de exemple nemoralizatoare, create de oameni obi┼čnui┼úi ┼či situa┼úii neexcep┼úionale. 

Ancu╚Ťa Proca este critic de film.

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.