Metamorfoza unui cîine

Publicat în Dilema Veche nr. 630 din 17-23 martie 2016
Metamorfoza unui cîine jpeg

● Mîini. Gesturi. Artă / Il gesto delle mani / Hand gestures (Italia, 2015), de Francesco Clerici.

Mîini. Gesturi. Artă, premiat anul acesta în secţiunea „Forum“ a Festivalului de la Berlin, e un documentar observaţional care reuşeşte să fie deopotrivă o riguroasă incursiune istorică, un studiu tehnologic şi totodată poetic asupra unui proces artizanal, o introducere în domeniul sculpturii şi explorare a filmului ca mediu, toate adunate în cele 77 de minute în care urmărim transformarea unui cîine din ceară (roşie) în bronz. Prelucrarea se petrece într-o atmosferă pe cît de firească, pe atît de sugestiv mitică, într-o turnătorie artizanală veche de aproximativ 100 de ani, folosind un proces şi mai vechi (din secolul al VI-lea î.e.n.), păstrat din generaţie în generaţie pînă astăzi, pe care regizorul Francesco Clerici – aflat la primul său lungmetraj – ne face să-l percepem ca pe un ritual.

Documentarul se deschide cu stadiul în care Velasco Vitali, creatorul unei opere cuprinzînd sculpturile unor cîini, crestează în ceară ultimele detalii ale „pielii“ uneia dintre acestea, fără vreun comentariu asupra stadiilor anterioare (de concept, proiectare etc.). Clerici ne invită, aparent, să privim evenimentele prezentate din perspectiva unui proces tehnologic, în care interesul ne e menţinut prin stîrnirea curiozităţii asupra rezultatului final, urmărind, printre altele, cizelarea formei de ceară formate din bucăţi cu muchii crestate, acoperirea acesteia cu o masă care va deveni solidă, arderea, dezgroparea cîinelui de bronz, şlefuirea şi curăţarea sa cu aer şi substanţe chimice. Toate acestea sînt redate aproape fără cuvinte, pe fundalul reconstituit al unor zgomote minore şi pe muzica lui Serghei Prokofiev, fără comentarii din off sau explicaţii introduse în timpul procesului, care să clarifice o manevră sau alta. Concomitent cu această perspectivă asupra evenimentelor ca procese tehnologice şi a sculpturii ca obiect implicat în ele, culorile, textúrile, sunetele sugerează aproape o intrigă ficţională, trimiţîndu-ne la o schemă de interpretare paralelă, în care cîinele e un personaj. Atunci cînd suprafaţa lui (din ceară roşie) e crestată cu un cuţit încins, sunetul cerii care se topeşte şi picurii roşii care se scurg ne invită să simţim acţiunea mecanică efectuată asupra sa, să îl percepem ca pe o vietate, în ciuda convenţiei ştiinţifice acceptate de obiect. La fel, atunci cînd cîinele de ceară e încastrat în beton, urmărim prefacerile sale (arderea, scoaterea din cuptor) şi manipularea sa (la un moment dat e lăsat să atîrne de un cîrlig de macara) ca obiect, însă sîntem conştienţi în fiecare clipă de ceea ce se află în interior. Felul în care Clerici filmează materia – de la ceară la amestecul de substanţe, la magma de bronz – e un spectacol în sine. Trecerea paletei de culori de la roşu la ocru, la verdele fosforescent al focului din cuptoare, însoţită de textúri de diferite consistenţe şi de mişcările mîinilor printre aceste textúri, e de-a dreptul sinestezică. Aceste comentarii asupra corporalităţii, care ba e prezentată ca însufleţită, ba nu e, sînt dublate de cele asupra corporalităţii artizanilor, prin accentuarea apropierii lor de foc sau de substanţele fierbînde, de care îi desparte folia strălucitoare a unor haine de protecţie. Felul în care se mişcă printre materiale fără să vorbească (aproape ca într‑un film mut însoţit de muzică) e în sine o sursă de suspans, făcîndu-ne conştienţi de fragilitatea lor în contact cu structurile uriaşe. Replicile lor sînt puţine, dar sugestive – atunci cînd e chemat să vină mai aproape de sculptură, unul dintre ei răspunde: „Eh, cît de aproape pot, fără să fiu prins“.

Metoda artizanilor de astăzi e comparată, prin intercalarea unor imagini de arhivă din 1967, cu metoda aproape identică a artizanilor de atunci, lă­sînd impresia, prin selecţia secvenţelor, montaj şi poziţia camerei, că între cele două bucăţi temporale izolate, materialele, sculpturile şi oamenii înşişi sînt alţii, însă gesturile – felul în care artizanii îndeplinesc aceleaşi sarcini, prin aceleaşi mişcări – au rezistat timpului. La fel, modul în care Clerici realizează montajul, concentrînd fiecare oră de lucru într-un minut (crearea sculpturii concretizează 77 de ore în total, iar filmul cuprinde 77 de minute) şi selectînd din acea oră acele gesturi esenţiale, dă naștere la nişte elipse, unite la rîndul lor, ca şi imaginile de arhivă, de persistenţa mişcărilor. Folosirea fragmentelor de film vechi, realizat pe 16 mm, în contextul temei pe care o abordează (ce se păstrează și ce rămîne din scurgerea timpului) aduce documentarul aproape de problematizarea filmului ca medium. El ar putea fi interpretat şi ca o aducere în discuție a unei teme actuale, aceea a persistenţei filmului doar prin „gest“ (acela de a filma, implicînd o echipă), şi nu prin celelalte elemente – pelicula fotografică, regizorul ca principal creator.

Ancuța Proca este critic de film.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.