Melodramă pentru mileniali

Publicat în Dilema Veche nr. 1015 din 21 septembrie – 27 septembrie 2023
image

 Past Lives (SUA-Coreea de Sud, 2023), de Celine Song.

Melodrama trăiește. Nu ca o periodică sesiune de testare a codurilor sale la contactul cu vremuri noi, pentru a vedea dacă ele mai pot da în continuare la iveală, așa cum o făceau cîndva, fățărnicia și carențele politice ale unei societăți – ca în filmele lui Todd Haynes, de pildă, unde regulile constrîngătoare ale jocului deveneau cu atît mai necesare cu cît ele ilustrau decalajul dintre pofte și morală, adevăr intim și norme impuse. De la Douglas Sirk la Todd Haynes, această poveste a timing-ului nefericit, în care două ființe se ratează mereu la milimetru, servea ca evidențiator aproape dialectic al tuturor concluziilor care, din diverse motive, nu puteau fi spuse cu subiect și predicat, ci doar sugerate. 

Am fi putut crede că, pe măsură ce definiția iubirii acceptabile se lărgește în lumea occidentală, nevoia de melodramă se va pierde. Însă melodrama, cu imposibilul său, revine. Numai că ea nu mai servește, acum, drept indicator ideologic mascat, accesibil doar inițiaților. Dimpotrivă: astăzi, ea pare să consfințească, aproape tautologic, un acord între o sensibilitate melodramatică și o anumită formă de narațiune adecvată. Paradox: de la conflictul de odinioară, cel în care melodrama avea misiunea de a suplini o lipsă – neputința de a rosti adevărul sus și tare, de exemplu –, am ajuns să vedem genul drept garant al unei forme de noblețe culturală, o oază de calm într-un climat de gălăgie a imaginilor turate la maximum. Melodrama nu mai e o necesitate internă a sistemului, o breșă prin care să pătrundă critica, ci un lux al cinema-ului „curat”, care restaurează ordinea de mult pierdută.

Paradox și nu prea: căci, de fapt, am desenat o buclă – de la un gust burghez (cel care vedea în cinema-ul hollywoodian clasic un prilej de evadare distractivă) la altul (cel care vede în filmele de festival un act de distincție care trebuie subliniat ca atare). Împotriva unei direcții stridente și bășcălioase (Östlund, Lánthimos etc.) se naște o alta cu sonorul dat la minimum, care face din decență unica stare de fapt posibilă (Aftersun de Charlotte Wells, Falcon Lake de Charlotte Le Bon). Cel mai recent intrat în tabăra din urmă, Past Lives de Celine Song: încă un film care își propune să ne impresioneze prin bunul-gust afișat – interioarele sînt mereu primitoare, locațiile mereu fotogenice – și să ne arate o lume în care nimeni, niciodată, nu cade în păcatul crizei de nervi, deși motive ar exista din belșug.

Cu alte cuvinte, Past Lives ne momește cu această delicatețe aproape patologică. Toate imaginile sale sînt ștampilate cu „rafinat”, „sofisticat”, „seducător”. Melodrama – acest destin crud al unor suflete care nu pot fi împreună din motive exterioare, deși se iubesc din fragedă pruncie – e mai mult decît o simplă opțiune printre altele. În fond, între lacrimi (manipulare emoțională) și nostalgie (patină retro) nu trebuie neapărat ales. Efectul „melo” ajunge să însemne automat „trecut” tocmai pentru că melodrama, ca intervenție deghizată în miezul unui real problematic, nu își mai găsește temei într-o epocă în care totul este permis, sau ar trebui să fie. Așa se face că însuși recursul la acest gen trimite din start către o formă paseistă de respectabilitate. Această exploatare a lui „ce filme se făceau odată” nu e inocentă: ea amintește de vremuri în care morala era mai strictă, iar statement-ul politic mai subtil. Numai că azi, ea are menirea de a-și gratula spectatorii, încredințîndu-i că asistă la o expresie înaltă a culturii, în care pînă și evidența este rostită pe ocolite.

Reținerea, încetineala, tăcerea nu mai sînt azi marker-i antisistem. Mai degrabă, ei sfîrșesc prin a reafirma păguboasa opoziție dintre o artă pretins nobilă și o producție culturală plebee. Într-un film precum Past Lives, care face dintr-un posibil adulter ditamai craterul din viața lipsită de privațiuni a unor mileniali anxioși, toată această înfrînare nu e simplă găselniță a mizanscenei: e pretextul de elevație al unei arte corporatiste în zona regimurilor artistice care, chipurile, îndeamnă la gîndit. Ce mai contează, atunci, că totul, în rest – de la premisa kitsch la dulcegăria acestei dramaturgii pline de „sensibilitate” –, aduce a conformism în numele unei viziuni superficiale asupra existenței? Past Lives e reprezentativ pentru o pătură generațională ce, împotriva umorului și a nervului, revine mofturos la o formă de autocelebrare afectată în care alege să vadă culmea radicalismului.

Past Lives rulează în cinematografe din 22 septembrie.

Victor Morozov este critic de film.

1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg

Adevarul.ro

image
Caz șocant în Olt. Un bărbat a fost decapitat, iar capul i-a fost aruncat la WC
Un caz șocant de crimă s-a produs miercuri, 6 decembrie 2023, în jurul orei 14,30, în localitatea Slătioara din județul Olt. Un bărbat a fost decapitat de un altul.
image
Manele cu conotații sexuale, la balurile de boboci din Craiova. "Au ajuns să le arate pe scenă și cum se face" VIDEO
Un liceu renumit din Craiova este arătat cu degetul după ce în spațiul public au apărut imagini de la petrecerea elevilor de clasa a IX-a. Artistul Luis Gabriel, anunțat pe afișul evenimentului drept "special guest". este acuzat că a cântat în fața minorilor melodii obscene.
image
Scandal în Italia: Bijutier condamnat la 17 ani de închisoare pentru uciderea a doi hoți care i-au legat fiica și i-au jefuit magazinul VIDEO
Un bijutier din Italia a fost condamnat la 17 ani de închisoare pentru că a împușcat mortal doi hoți care i-au jefuit magazinul și i-au legat fiica. Sentința a declanșat o dezbatere aprinsă privind limitele autoapărării în Italia.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.