Marea, marea

Publicat în Dilema Veche nr. 864 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2020
Marea, marea jpeg

ÔŚĆ Pe malul m─ârii albastre (URSS, 1936), de Boris Barnet.

La mijlocul anilor ÔÇÖ30, realizatorul rus Boris Barnet filma pe malul M─ârii Caspice, ├«n Azerbaidjan, o poveste de amour fou cum poate nu s├«nt dou─â ├«n toat─â istoria cinema-ului. Undeva ├«ntre Murnau (pentru partea de sentiment extatic) ╚Öi Robert Flaherty (pentru partea de lupt─â destoinic─â cu valurile), Barnet construia o bul─â privilegiat─â capabil─â s─â-i vr─âjeasc─â pe to╚Ťi cei care, c├«ndva, aveau s─â-i priveasc─â iriz─ârile m─âiastre. C├«nd Barnet face acest film ÔÇô Okraina (1933), predecesorul s─âu, era deja o capodoper─â ÔÇô, bra╚Ťul lung al stalinismului e ├«n plin av├«nt. Dar pe ecran nu vedem nimic din toate astea: nu vedem foametea, nu vedem suferin╚Ťa fizic─â ce conduce la moarte atroce. Pe ecran vedem un soare care arde pielea s─ârat─â a pescarilor ├«ndr─âgosti╚Ťi. Cum spunea teoreticiana de film Nicole Brenez, invitat─â recent s─â vorbeasc─â despre film, uneori cea mai subversiv─â arm─â ├«mpotriva tiraniei este, pur ╚Öi simplu, s─â-i refuzi acesteia intrarea ├«ntr-o logic─â de ac╚Ťiune ╚Öi reac╚Ťiune, s─â o arunci cu totul ├«n hors-champ ╚Öi s─â inventezi altceva.

Pe malul m─ârii albastre nu e nici pe departe un film necunoscut. Godard ├«l r─âsciteaz─â ├«n mai toate filmele lui de montaj, iar anul ─âsta l-a programat ├«n cadrul unei selec╚Ťii personale. Criticul Jonathan Rosenbaum ├«l descrie drept o viziune erotic─â asupra colhozului. Jacques Rivette spunea despre Barnet (├«n chiar primul s─âu text pentru revista Cahiers du Cin├ęma, anul 1953!) c─â este, cu excep╚Ťia lui Eisenstein, cel mai mare regizor sovietic. S-ar fi putut crede pe-atunci, cunoscut─â fiind predilec╚Ťia revistei pentru provoc─âri de tot soiul, c─â Rivette scria asta ca s─â ╚Öocheze. Cu reculul anilor scur╚Öi de-atunci putem spune c─â afirma╚Ťia lui e cu greu o exagerare. ├Än acei ani, Barnet avea nu doar o intui╚Ťie grozav─â despre puterea sunetului de a anima o poveste f─âr─â a o sufoca ÔÇô ci mai ales o ├«n╚Ťelegere complex─â a cinema-ului ca mediu potrivit pentru ├«nscrierea gesturilor umane ├«n toat─â diversitatea lor nescenarizabil─â. Trebuie s─â-i vezi filmele pentru a tres─âri ├«n fa╚Ťa acestei frenezii gestuale care izbucne╚Öte ├«n toiul scenei, ca un gheizer, chiar ╚Öi atunci c├«nd nimic nu anun╚Ťa asta. ╚śi ce e acest film, dac─â nu o colec╚Ťie pre╚Ťioas─â de gesturi pe care cinema-ul, luat pe nepreg─âtite, ├«nc─â nu ╚Ötia cum s─â le g─âzduiasc─â ├«n fibra sa?

S├«nt multe lucruri care atrag aten╚Ťia, fiindc─â s├«nt at├«t de greu rezumabile, ├«n aceast─â poveste despre doi b─ârba╚Ťi prin╚Öi ├«ntr-un naufragiu ╚Öi ajun╚Öi la mal, dup─â zile de deriv─â, pe o insul─â. Dar nu o insul─â pustie ÔÇô ci una pe care se trude╚Öte la colhozul ÔÇ×Focurile comunismuluiÔÇŁ! E parte din ╚Öarmul inepuizabil al filmului c─â toat─â aceast─â echilibristic─â sentimental─â, complet str─âin─â de limba de lemn a ideologiei, care se aprinde ├«ntre cei doi pescari ╚Öi o angajat─â a cooperativei, evolueaz─â ├«n fapt sub privirea lui Marx, care vegheaz─â de pe soclu. Dac─â filmul e o comedie, atunci e una la care mereu, ├«n timpul fiec─ârui h─âh─âit inocent, un nod ├«n g├«t neanun╚Ťat prinde s─â ne subjuge. Coregrafia regizoral─â se str├«nge at├«t de tare ├«n jurul acestui trio bucluca╚Ö ├«nc├«t, de la un punct ├«ncolo ÔÇô iar punctul ─âsta se dep─â╚Öe╚Öte foarte repede ÔÇô, orice fericire de moment nu mai r─âm├«ne posibil─â dec├«t cu pre╚Ťul nefericirii celuilalt. Dar hora s-a pus ├«n mi╚Öcare, iar acum trebuie s─â joci: rareori am v─âzut o experien╚Ť─â mai pedestr─â ÔÇô cei doi prieteni buni care ajung s─â se certe din cauza unei femei ÔÇô tratat─â cu o asemenea fierbin╚Ťeal─â.

Exist─â filme ├«n care scenariul ne duce acolo unde nu ne a╚Öteptam. S├«nt cele care se preteaz─â cel mai bine exerci╚Ťiului rezumatului. ╚śi exist─â filme care, bricol├«nd cu un scenariu ÔÇ×universalÔÇŁ, se las─â purtate de tsunami-ul unei mizanscene ticsite cu decizii de geniu. S├«nt cele care nu pot fi redate dec├«t moment cu moment, risc├«nd ca misterul lor s─â se risipeasc─â la primul accent pus gre╚Öit. Pe malul m─ârii albastre apar╚Ťine acestei categorii. O scen─â, cea ├«n care cei doi marinari o salveaz─â pe fat─â de la ├«nec, ar trebui s─â fie de ajuns pentru a ├«n╚Ťelege viziunea str─âluminat─â a lui Barnet: unul dintre ei se vede purtat pe bra╚Ťe, ca un erou, de membrii cooperativei, ├«n timp ce al doilea r─âm├«ne singur cu fata. Prilej pentru primul s─â exclame, din mijlocul celebr─ârii, uit├«ndu-se la amicul s─âu care se ├«ndep─ârteaz─â fericit (├«ntr-un plan-contraplan hilar): ÔÇ×Mul╚Ťumesc, tovar─â╚Öi, dar ajunge, c─â mai s├«nt ╚Öi al╚Ťi eroi printre noi...ÔÇŁ. E specific amplitudinii emo╚Ťionale a filmului, care ne ridic─â ├«n ├«n─âl╚Ťimi ╚Öi imediat apoi ne arunc─â ├«n subteranele disper─ârii, ca, v─âz├«nd c─â gluma se ├«ngroa╚Ö─â ╚Öi c─â s─âtenii nu s├«nt dispu╚Öi s─â-l lase cu una, cu dou─â, omul s─â implore cu ultimele puteri: ÔÇ×V─â rog, fericirea ├«mi fuge printre degete chiar acum...ÔÇŁ.

Barnet a f─âcut apel deopotriv─â la actori experimenta╚Ťi (so╚Ťia lui, Elena Kuzmina, actri╚Ťa excentric─â prin excelen╚Ť─â) ╚Öi la amatori pentru care camera de filmat, prezen╚Ť─â insolit─â, se ├«ncadra ├«n pletora de inven╚Ťii mecanice cu care se m├«ndrea noul stat sovietic pe atunci. De-aici ╚Öi jocul epifanic-materialist de pe malul m─ârii, ale c─ârui reguli nescrise nu pot fi ├«n╚Ťelese p├«n─â la cap─ât de nimeni, ╚Öi nici nu trebuie. E o secven╚Ť─â fabuloas─â ├«n film atunci c├«nd, ├«n mijlocul unei discu╚Ťii chinuite despre, cum altfel, femeia pe care am├«ndoi au ajuns s─â o iubeasc─â f─âr─â speran╚Ť─â (discu╚Ťie purtat─â pe o nav─â amenin╚Ťat─â de un tangaj sever), un val teribil n─âv─âle╚Öte ├«n ├«nc─âpere ╚Öi o azv├«rle ├«ntre ei chiar pe cea despre care vorbeau. ╚śi-atunci, pu╚Öi ├«n fa╚Ťa eviden╚Ťei miracolului, nu ne r─âm├«ne altceva de f─âcut, nici nou─â, nici marinarilor, dec├«t s─â lu─âm aceast─â apari╚Ťie sur├«z─âtoare drept ceea ce e: un semn de la zeul ├«ndr─âgosti╚Ťilor, ├«n care filmul a ales s─â cread─â o clip─â.

Pe malul m─ârii albastre este disponibil pe YouTube.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.