Mama, la intersecţia cu ea însăşi

Publicat în Dilema Veche nr. 537 din 29 mai - 4 iunie 2014
Mama, la intersecţia cu ea însăşi jpeg

● Habemus bebe, de Elena Vlădăreanu, regia: Robert Bălan. Cu: Dana Voicu, Carmen Florescu, Lala Mişosniky. Guest star: Eva Bălan. Un proiect Art No More, cu sprijinul WASP.

La politică şi la fotbal se pricepe toată lumea, zice un aforism urban. Şi la meseria de mamă, aş adăuga. Rudele, prietenii, colegii, vecinii, bătrînii care joacă table în parc, studentele la Comunicare, medicul de familie, pediatrul, asistenta, doamna de la ghişeu, domnul cu căţelul, prietena din Anglia pe care n-ai mai văzut-o de 20 ani, dar cu care vorbeşti pe Facebook, vînzătoarea de la supermarket (care te ceartă că plînge copilul, „aşa băiat mare, e prost crescut doamnă, al meu e mai mic şi nu plînge“), ba chiar şi preşedintele ţării. Toată lumea ştie ce trebuie să faci tu atunci cînd copilul ţipă, are febră, nu mănîncă, nu vorbeşte, vorbeşte prea mult, aruncă jucăriile, nu vrea în braţe, dar nici pe jos, nu vrea la grădiniţă, e vaccinat (sau nu), îi ies dinţii, îi cad dinţii, trebuie să mănînce sănătos, deranjează în spaţiul public, ţi-a confiscat telefonul pe care ai activat My Talking Tom, are nevoie de diete, reţete etc. Toţi au trecut prin aşa ceva, au o teorie sau au citit o carte ori pe Internet despre asta. Toţi ştiu mai bine decît tine ce să faci, ce să simţi, ce să gîndeşti.

Habemus bebe nu este o văicăreală despre dificultatea de a fi mamă. Este expresia emotiv-confuză a unei mame aflate la intersecţia tuturor acestor sarcini, cerinţe, imagini, judecăţi şi prejudecăţi pe care i le cere sau le are societatea despre ea. Este rezultatul frust al experienţei de a deveni părinte, al ciocnirii de realităţi chinuitoare (experienţa naşterii ca proces stînjenitor, uneori chiar umilitor), al schimbării de personalitate. A fi mamă înseamnă a deveni altcineva, fără să dispari cu totul. O scindare de sine cu efecte sociale şi psihologice. Socializezi cu oameni necunoscuţi, brusc faci parte dintr-un club închis (al mamelor), dar dispari din grupul tău de prieteni şi abandonezi preocupările personale (din lipsă de timp). Uiţi de tine, deşi acolo, undeva, în adîncul tău, există rămăşiţele celei care ai fost.

Scriitoarea Elena Vlădăreanu a scris acest text – o formă de poezie urbană – ca o colecţie de norme, sarcini şi presiuni sociale, nevoi personale, gînduri intime, frici neexprimate, frustrări reprimate ale unei mame care se zbate să facă faţă pretenţiilor de supererou pe care le are restul lumii faţă de ea. Să fie o mamă bună, o femeie de carieră, o iubită senzuală şi asta în ciuda transplantului de identitate pe care l-a suferit şi a cronicei lipse de timp. Este un scenariu pentru multiple voci ale unui singur corp, care emit edicte sociale sau şoptesc dorinţe refulate, de unde şi prezenţa a trei actriţe, toate mame (Dana Voicu, Lala Mişosniky şi Carmen Florescu funcţionează polifonic, cu o încîntătoare autoironie), care expun intim şi simbiotic – expresie a multiplelor obligaţii cărora mama trebuie să le facă faţă şi a confuziei cu care aceasta răspunde – experienţa maternităţii şi modul în care aceasta poate „sufoca“ femeia. Regizorul Robert Bălan a creat un univers de jucării (cele mai multe aparţinînd micuţei Eva, fiica sa şi a Elenei Vlădăreanu, guest star în spectacol) din care cele trei actriţe construiesc şi deconstruiesc, sub forma jocului, identitatea de mamă, care nu înseamnă, totuşi, sfîrşitul vieţii personale sau abandonarea propriilor vise. Spectacolul refuză să fie tezist, moralizator sau militant, mai degrabă arată către cei care au astfel de atitudini, inclusiv statul. De la propanganda lui Ceauşescu („Cea mai mare onoare pentru femei este să nască şi să crească copii“), pînă la recenta declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu („Maternitatea este una dintre misiunile fundamentale ale femeii“), părerea statului în această privinţă, exprimată de bărbaţi, este promovată şi legiferată. Maternitatea este politizată şi manipulată în discursul public. Mama este rezultanta unor proiecţii ale altora – stat, societate, familie, prieteni – despre ea, produsul unui mental colectiv care îi conferă un statut social, dar o depersonalizează. Asta cu toate că în procesul maternităţii sînt implicate elemente care o definesc ca individ – corpul transformat, agresat, privat de intimitate –, iar viaţa îi este reconfigurată. Societatea se ocupă cu prezervarea modelului, nu cu înţelegerea realităţii concrete.

Elena Vlădăreanu şi Robert Bălan au pus în acest spectacol experienţa lor de părinţi. Ca şi precedentul performance produs de compania lor, Art No More, sfîrşit (work in progress), în care Robert Bălan înregistra trecerea timpului la nivel personal şi modificarea, la exterior, a statutului său social, dublată la interior de un subtil proces de „îmbătrînire“, manifestat prin detaşarea faţă de sinele tînăr, Habemus bebe este un parcurs personal al unei situaţii care modifică radical existenţa. Spectacolul nu vizează exclusiv mamele, altfel ar cădea în capcana unui discurs tematic, care triază publicul. Habemus bebe este, în esenţă, o poveste despre schimbare, una profundă, marcantă, şi despre modul în care te raportezi la ea şi o poţi controla. Spectacolul nu oferă soluţii, nu are o viziune triumfalistă asupra maternităţii, nici una catastrofică, nici nu te învaţă să devii mamă în zece paşi, dar împărtăşirea, cu umor şi emoţie, a temerilor şi dilemelor cu care se confruntă un părinte se constituie într-o formă de terapie. Iar pentru cei care nu sînt părinţi, performance-ul facilitează apropierea de un univers judecat, de multe ori, prin prisma clişeelor.

Habemus bebe face parte din acele show-uri care chestionează poziţionarea faţă de pretenţiile societăţii, modul în care omul poate răspunde unor continue reconfigurări care modifică vechile relaţii sociale. Pornit dintr-o nevoie personală, Habemus bebe este un spectacol politic, sincer şi comic, uneori dur, de multe ori înduioşător. La final, e posibil ca publicul să plece fredonînd „Elefantul Cici / şi-a pierdut cipicii.“

Spectacolul a fost realizat exclusiv cu finanţare obţinută printr-o campanie de crowdfunding şi se joacă la WASP (Str. Ion Minulescu nr. 67-93, Bucureşti). Soarta lui depinde acum de public.  

Nu, nu sînt mamă. Dar am fost copil. Aşa că pot să dau nişte sfaturi pentru situaţia în care...

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: A. Maftei

copertă Murmur jpg
988 16 coperta2 jpg
Retractilități incisive
Atît Cristina Alexandrescu, cît și Mihnea Bâlici sînt două voci deja recognoscibile în poezia românească extrem contemporană.
988 17 Vrabia foto Tudor Neacsu1 jpg
Să cazi la pace cu trecutul
Perioada postcomunistă în România, în special pînă la aderarea țării la Uniunea Europeană, a fost tumultuoasă din multe punctele de vedere.
Matrix fisa cartii jpg
Lauren Groff, Matrix, traducere din engleză de Brîndușa Cotea, Curtea Veche Publishing, 2023 - fragment -
Cu o privire arzătoare, se apleacă peste masa pe care Asta, entuziasmată, a început deja să schițeze planuri.
Giuliano da Empoli Magul de la Kremlin cop1 APROBATA (1) jpg
Magul de la Kremlin de Giuliano da Empoli - fragment-
Acest roman este inspirat din fapte și personaje reale, cărora autorul le-a împrumutat viață particular și replici imaginare.
Afis Sala Radio 17 martie 2023 (2) jpg
Dirijoarea Orchestrei Simfonice din Canberra - JESSICA COTTIS - invitată la Sala Radio
JESSICA COTTIS – o prezență specială pe scena muzicală internațională, unul dintre cei mai remarcabili dirijori britanico-australieni, dirijor-șef și director artistic al Orchestrei Simfonice din Canberra, este invitată pe scenă Sălii Radio!
RRM Iasi 1920x1080 jpg
Din 22 martie, ora 19.00: Radio România Muzical la Iași, pe frecvența 95.4 FM
Radio România Muzical poate fi ascultat la București pe frecvența 104.8 FM, regional pe frecvența Coștila 97.6 FM, iar din 22 martie 2023, pe frecvența locală 95.4 FM la Iași.
p 16 YouTube jpg
Extemporal la erotică
Noul diagnostic îl răstoarnă sau îl echilibrează pe cel vechi: multă gingăşie şi un dram de forţă.
p 17 jpg
Fami(g)lia
A Chiara rulează în cadrul Festivalului „Visuali Italiane – Noua Cinematografie Italiană în România”.
987 17 coperta1 jpg
Focus JazzX
Timișoara și Clujul s-au sincronizat, inclusiv în interes politic, în ambiția de a consacra două festivaluri jazz de centru de capitală regională – JazzX și Jazz in the Park
987 15 foto BogdanDincă jpg
987 21 coperta Iamandi jpeg
Economie și psihologie
Una dintre explicațiile referitoare la căderea comunismului acordă factorului economic un rol preponderent.
(1) Beethoven Skizze Eugène Louis Lami FotoJean Marc Anglès Collection Cité de la musique jpg
Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații – conferință NEC
Colegiul Noua Europă are deosebita plăcere de a vă invita la conferința „Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații”, pe care compozitorul Dan Dediu o va susține joi, 9 martie 2023, la ora 17.00.
José Gallegos y Arnosa, El zapatero jpg
IIC BUC VISUALI ITALIANE AFFICHE 230222 jpg
Festivalul „Visuali Italiane - Noua Cinematografie Italiană în România”
Cinematografia italiană are o istorie lungă și prestigioasă, cu capodopere care au cucerit publicul din întreaga lume.
986 16sus coperta jpg
Călătoria fluturelui monarh
Într-un restaurant li se strigă „Go back to Russia!”, iar viața le e punctată de atacurile de panică legate de identitatea lor fluctuantă.
986 16jos coperta jpg
Avataruri ale iubirii
Amestec de Pascal Bruckner, Julian Barnes și David Lodge, pasional, ironic și simultan intelectual, noul roman al lui François-Henri Désérable e o bijuterie literară care merită admirată.
p 17 2 jpg
Cu ușile închise
E vorba, în definitiv, despre caractere. Adică despre lucruri care nu se confundă niciodată cu viața, care e mult mai flexibilă și mai nuanțată.
986 17 coperta audio jpeg
„Lumea asta nătîngă / E tot ce avem”
Acum vreo trei ani, într-un interviu pentru publicația engleză Uncut, Georgia Hubley, una dintre treimile artistice din interiorul Yo La Tengo
p 21  Vorba, 1948 jpg
Victor Brauner – Regatul mamelor
„Eu cred că sărbătoarea mamelor este cu adevărat o sărbătoare antică, o zi în care mamele au toate drepturile și pot face ce vor.
index jpeg 7 webp
Episoade cu Mihai Șora
Altminteri, Mihai Șora era cumpănit la vorbă, deloc guraliv, temperat și cumpănit în vederi și exprimări.
Afis Sala Radio 3 martie landscape jpg
ANUL INTERNAȚIONAL RACHMANINOV: 150 DE ANI DE LA NAȘTEREA COMPOZITORULUI ANIVERSAȚI LA SALA RADIO
A cîntat în cele mai importante săli de concerte ale lumii, precum Wiener Konzerthaus, Palau de la Música din Barcelona, Teatrul Mariinski, Filarmonica din Paris, Alte Oper din Frankfurt, Tonhalle din Zürich și Auditorio Nacional de Música din Madrid.
985 16 coperta1 png
„Pentru-ale conștiinței nevoi”
Radu Demetriades e protagonistul celui mai bun roman despre comunismul și tranziția de la noi.
DTL digiposter logo (3) jpg
Volte
Există în film o generozitate într-ale prostului gust deloc specifică filmelor cuminți și educate, la mare trecere azi.

Adevarul.ro

image
Șoșoacă propune anexarea unor teritorii din Ucraina. Analist: O propunere aberantă. Teritoriile au fost ocupate de Uniunea Sovietică
Senatoarea Diana Șoșoacă a depus un proiect de lege prin care cere denunțarea unui tratat dintre România și Ucraina, mai exact aceasta cere ca România să anexeze mai multe teritorii ale Ucrainei. Contact de „Adevărul”, politologul Cristian Pîrvulescu descrie propunerea senatoarei drept una aberantă.
image
Cele mai răzbunătoare trei zodii. Nu uită, nu iartă și îți vor plăti pentru tot ce le-ai greșit
Se spune că răzbunarea e cea mai dulce consolare, dar și că iertarea este un cadou pe care ni-l oferim nouă înşine. Nu toată lumea e însă capabilă să ierte și, cel puțin pentru trei zodii, răzbunarea va fi, cel mai adesea, prima opțiune.
image
Un șofer român de TIR a explicat cum a ajuns să câștige 4.200 de euro pe lună VIDEO
Un tânăr român, care lucrează ca șofer de TIR la o firmă de curierat din Germania, a dezvăluit într-un clip video publicat pe TikTok cum a ajuns să încaseze 4.200 de euro pe lună.

HIstoria.ro

image
Prosecco și Macarons, două produse care au cucerit întreaga lume și altele din bucătarie
Radio România Cultural și Revista Historia, prin vocea Danielei Ivanov, vă aduc un proiect cultural inediat „Povești parfumate”.
image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.