Lup singuratic

Publicat în Dilema Veche nr. 981 din 26 ianuarie – 1 februarie 2023
image

 The Card Counter (SUA, 2021), de Paul Schrader.

The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol. Uzul acestei însușiri, atunci, nu mai e doar un abuz, e și o aproximare care dăunează pînă și referinței originale, redusă la un set de etichete critice mult prea sărace, față de care ne raportăm cu ceremonie ieftină. Mai ales că nu Bresson reprezintă reperul esențial aici, ci chiar Paul Schrader: The Card Counter este un film menit să calce pe urmele propriului regizor-scenarist, dintr-o emfază auteuristă pe cît de flagrantă, pe-atît de stranie. Apelînd din nou la tropi familiari – singuraticul calculat, cu porniri abisale; tînărul care trebuie să fie salvat, deși nu e conștient de asta; întregul parcurs către redempțiune –, Schrader nu face altceva decît să livreze material Schrader tipic: ca și în cazul precedentului First Reformed (2018), primim acum un film dornic să se situeze cu un picior în adevăr (adîncirea într-o societate tot mai controlată, urmările pe termen lung ale terorii de la Guantanamo etc.) și cu un altul în fals (o întreagă placă cinefilă de modă veche readusă la viață). 

Problema lui The Card Counter este că acest amestec se dovedește prea puțin stimulant, acolo unde First Reformed, cu aura sa formală retro și miza stringent contemporană, ba poate chiar aparținînd viitorului, putea emite pretențiile unei inactualități deliberate, generatoare de sens. Ce deranjează aici nu e atît reluarea plot-ului prea greoi din Taxi Driver – acel punct de cotitură mereu-deja-nedepășit pentru creatorul Paul Schrader –, în care misticism forțat și simboluri îmbîcsite își dădeau mîna pe fondul unui oraș contemporan tarat, privit cu șarjă puritană; din contra, dacă, în acea situație, șoferul dezaxat putea servi ca portavoce ingenuă pentru o anumită atitudine generală a societății, The Card Counter nu mai dispune de astfel de garanții simple, gata de atribuit, la o adică, vreunui narator necreditabil. Senzația e că de atunci lumea s-a schimbat, iar Schrader – un cineast fundamental ocolit de grație – persistă în a o privi la fel, pe urmele unor revelații care de mult s-au desacralizat cu totul. 

Rezultă un film prea rigid, niciodată dispus să se dea în lături de la proiectul său inițial – ceea ce obligă deznodămîntul să execute ca un forcing asupra narațiunii prea păgîne. E cunoscuta meteahnă a filmelor atașate peste măsură de propriile lor dialoguri – de altfel, The Card Counter nu duce lipsă de punchline-uri rostite cu o falsă nonșalanță –, care știrbesc de bunăvoie din complexitatea realității observate, în favoarea unei vanități auctoriale. Opțiune falimentară în cazul nostru, unde realitatea investigată – lumea cazinourilor – suferă de pe urma abandonului la stadiul de decor oarecum exotic (ne vine în gînd, inevitabil, ceea ce obținea în Casino [1995] colegul Martin Scorsese, producător executiv al The Card Counter, din aceeași viermuială ambientală). Fixînd cazinoul în coordonatele unui contrapunct elocvent – loc al anonimatului, al celebrității facile și al sufletului corupt –, filmul ne momește cu vechiul arhetip al lupului singuratic, mult mai eficient pe plan festivalier decît în costumația sa punctuală de jucător fără căpătîi. Dar arhetipul conține pericoul clișeului: clișeu al eroului taciturn, clișeu al divei picante, clișeu al trecutului care nu știe decît să redevină prezent.

Există în film o inadecvare între pretenția de respectabilitate (contururile sale austere, ritmul său scăzut) și forma de ansamblu prea pedestră, ce recurge la niște trucuri stilistice (tranziții, fast forward) aproape primitive în simplitatea lor de reclamă. Primit cu multă reverență din partea criticii, The Card Counter deschide o interesantă cale de mijloc, în care high-brow și low-brow – eternele orizonturi fără scăpare ale lui Schrader – reușesc, măcar temporar, să nu se mai traducă doar în binarisme stricte, de tip formă vs. conținut sau stări sufletești vs. decoruri fizice, ci chiar în dibuirea unei cinefilii de mijloc, care să reconforteze în aceeași măsură în care zgîndăre. Problema, aici, vine mai cu seamă din faptul că Schrader a ales în ultimă instanță să reconforteze: nu doar prin reciclarea unei pilde din vremea Noului Hollywood, ci și prin mimarea unei forme care să-i ademenească, mai presus de toate, pe amatorii de cinema cu majusculă.

The Card Counter este disponibil online, pe platforma HBO Max.

Victor MOROZOV este critic de film.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.