Lacrimi artificiale

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 909 din 9 ÔÇô 15 septembrie 2021
Lacrimi artificiale jpeg

ÔŚĆ Nowhere Special (Marea Britanie-Italia-Rom├ónia, 2020), de Uberto Pasolini.

Lacrimile, se ╚Ötie cel pu╚Ťin de la Aristotel ├«ncoace, s├«nt unul dintre lucrurile fundamentale pe care le favorizeaz─â experien╚Ťa artei. Nici nu e de mirare, atunci, c─â melodrama a prins at├«t de bine la oameni at├«t de diver╚Öi precum Kenji Mizoguchi ╚Öi Clint Eastwood. ╚śi probabil c─â niciodat─â nu s├«ntem mai vulnerabili ÔÇô ╚Öi mai bucuro╚Öi c─â s├«ntem astfel ÔÇô dec├«t ├«n ├«ntunericul s─âlii, c├«nd peste noi amenin╚Ť─â s─â n─âv─âleasc─â un val de emo╚Ťie. Regizorul Uberto Pasolini pare s─â cunoasc─â, ╚Öi ├«nc─â prea bine, puterea pe care o situa╚Ťie melodramatic─â o poate dob├«ndi asupra spectatorului. Dar se bazeaz─â at├«t de mult pe aceast─â putere, uit├«nd c├«t de evanescent e efectul ei, ├«nc├«t melodrama nu mai pare, ├«n cazul s─âu, un mod propice de a mobiliza g├«ndirea cinematografic─â ÔÇô ci un ╚Öiretlic prin care s─â poat─â sc─âpa basma curat─â cu un film ratat.

O bun─â parte din izb├«nda melodramei ╚Ťine de dozaj: jocul abil dintre reprimarea emo╚Ťiei ╚Öi desc─âtu╚Öarea ei, adesea oglindind soarta crud─â a unui erou sf├«╚Öiat ├«ntre o pasiune imposibil─â ╚Öi ni╚Öte a╚Ötept─âri societale normative, poate produce vertij atunci c├«nd se ating intensit─â╚Ťile optime. Pasolini gre╚Öe╚Öte pentru c─â nu are ├«ncredere ├«n filmul s─âu ╚Öi ├«n oamenii care-au venit s─â ├«l vad─â: ├«i e team─â c─â, odat─â ce las─â mai moale pedala cu patos, ambreiajul acestei pove╚Öti l─âcr─âmoase va decupla singur ╚Öi ne va l─âsa ├«n drum. De unde ╚Öi senza╚Ťia c─â, de la at├«ta exces glicemic, devine complicat s─â separi momentele de emo╚Ťie autentic─â de acelea prin care se trag sfori groase. C─âci Pasolini are dreptate s─â fie nesigur pe materialul s─âu: sub aspect de mizanscen─â, filmul gone╚Öte pe l├«ng─â noi f─âr─â s─â lase urme. Cadrajele s├«nt generice, discu╚Ťiile dintre personaje se ridic─â cu greu peste nivelul tutorialelor pentru interviuri de angajare. Nowhere Special este un film f─âr─â texturi, care arboreaz─â acela╚Öi dezinteres pentru locurile f─âr─â nume pe unde s-a filmat ca ╚Öi pentru oamenii care le populeaz─â.

Ce mai poate melodrama ast─âzi? Grea ├«ntrebare, care trimite direct ├«n punctul nevralgic al unui gen cinematografic ÔÇô nu e singurul ÔÇô prea bine asociat cu un loc (Hollywood-ul), cu o perioad─â (anii ╩╝40-╩╝50), cu o formul─â (filme centrate pe figuri feminine, care s─â mai dilueze pu╚Ťin din angoasa social─â a unui mediu machist, plin de cai ╚Öi c─âl─âre╚Ťi ├«narma╚Ťi). Uberto Pasolini nu vine din zona asta dec├«t oblic: filmul s─âu aduce mai cur├«nd cu experien╚Ťele lui Ken Loach, dar sub╚Ťiaz─â politicul p├«n─â ce ajunge s─â semene cu o boare, c─âlc├«nd ├«n schimb mai ap─âsat pe butoanele storc─âtorului de lacrimi. ├Än centrul pove╚Ötii ├«l avem pe John (James Norton), despre care afl─âm pe parcurs c─â e pe moarte ╚Öi-╚Öi preg─âte╚Öte trecerea dincolo ├«ncerc├«nd s─â-i g─âseasc─â fiului s─âu de 4 ani o nou─â familie iubitoare. Acest ÔÇ×pe parcursÔÇŁ, care ne ascunde detalii ╚Öi se amuz─â, m─âcar un pic, s─â ne duc─â pe o pist─â fals─â, e cel mai interesant truc al scenariului: la ├«nceput credem c─â de vin─â e s─âr─âcia, sau be╚Ťia, sau neglijen╚Ťa lui John, sau toate la un loc. Nici pe departe: John ├«╚Öi iube╚Öte fiul, iar fiul ├«l iube╚Öte pe John ÔÇô nici o not─â fals─â p├«n─â la final ├«n aceast─â rela╚Ťie. Problema e c─â nimeni nu e dispus s─â-i ofere acestui b─âie╚Ťel un c─âmin pe placul tat─âlui. Sf├«╚Öierea de-aici vine: timpul trece, nisipul ajunge la fundul clepsidrei, iar unicul progres al b─ârbatului e ├«n dragostea, mereu consolidat─â, pentru fiu.

Ken Loach a rafinat expresia unui cocktail de film politic ╚Öi melodram─â. I se pot repro╚Öa multe acestui marxist care umbl─â pe furi╚Ö la coarda sensibil─â, dar nu ╚Öi c─â n-ar fi eficient. Cum ar veni, ideile de st├«nga alunec─â mai bine pe g├«t ├«n jos atunci c├«nd s├«nt unse cu ni╚Öte patetism: e o miz─â mic─â, dar e totu╚Öi o miz─â. Nowhere Special n-are nici miza asta: social, via╚Ťa e grea (John spal─â geamuri), inegalit─â╚Ťile s├«nt mari, dar asta e. Filmul nu e nici revoltat (m─âcar a╚Öa, prin aplomb, i s-ar fi putut scuza cecitatea politic─â), nici dispus s─â examineze mai riguros aceast─â problem─â, altfel dec├«t sub forma unor cadre ├«n care John prive╚Öte prin geam direct ├«n casele unor burghezi. Ceea ce ne aduce ├«n miezul necazului: c─âci totul, aici, e f─âcut pentru a ne face s─â pl├«ngem. Totul ne cheam─â s─â-l comp─âtimim pe acest b─ârbat iubitor ╚Öi bun ÔÇô ├«n╚Ťelegem c─â odinioar─â a fost ÔÇ×r─âuÔÇŁ: are bra╚Ťele tatuate ÔÇô, care ├«ncearc─â s─â-i lase ceva b─âiatului. Ridicolul filmului e str─âveziu: c├«nd politica e ocultat─â printr-o resemnare oarb─â, c├«nd socialul e ├«mp─âr╚Ťit ├«n tran╚Öe de o grosol─ânie manifest─â (to╚Ťi s├«nt putred de boga╚Ťi sau vai de capul lor: unde e cinema-ul britanic atent la nuan╚Ťele ╚Öi detaliile claselor?), c├«nd p├«n─â ╚Öi inima e ├«nchis─â ├«n reac╚Ťii prestabilite (cadrele cu cei doi alerg├«nd prin parc ╚Öi m├«nc├«nd ├«nghe╚Ťat─â, ambalate ├«n muzicu╚Ť─â sensibil─â) ÔÇô atunci se cheam─â c─â lacrimile nu s├«nt acolo pentru a poten╚Ťa ╚Öi a consfin╚Ťi o emo╚Ťie, ci pentru a ne trimite reflec╚Ťia la culcare ╚Öi a ne deturna de la traseu. Dar un spectator c├«t de c├«t atent nu-i va putea ierta filmului manipularea la care l-a supus ├«nd├«rjit, de la un cap─ât la altul.

Nowhere Special rulează în cinematografe din 10 septembrie.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.