La telefon

Publicat în Dilema Veche nr. 894 din 27 mai - 2 iunie 2021
La telefon jpeg

ÔŚĆ Madre (Spania-Fran╚Ťa, 2019), de Rodrigo Sorogoyen.

Plonj─âm ├«n Madre sim╚Ťind c─â o s─â ne v├«j├«ie capul de la presiune: ce poate s─â ├«nsemne planul-secven╚Ť─â care deschide filmul, din specia acelora coregrafiate la milimetru p├«n─â c├«nd evacueaz─â orice suflu de via╚Ť─â, dec├«t anun╚Ťul unei noi mostre de cinema de forcing asupra spectatorului, care s─â-l fac─â atent ╚Öi supus fa╚Ť─â de arta maestrului regizor? Dac─â ├«ns─â filmul reu╚Öe╚Öte s─â dep─â╚Öeasc─â spectrul acestor date deloc promi╚Ť─âtoare, care cel mai adesea s├«nt semnul unei afect─âri lipsite de substan╚Ť─â, e pentru c─â Sorogoyen are m─âsura alegerilor sale ╚Öi ╚Ötie bine c├«t c├«nt─âresc acestea. De unde ╚Öi concluzia c─â acest moment de cinema, cu o mam─â ag─â╚Ťat─â de telefon care ├«ncearc─â s─â-╚Öi consoleze b─âie╚Ťelul pierdut pe o plaj─â aflat─â la dep─ârtare, ├«n Spania, se transform─â ├«ntr-un terifiant rollercoaster ├«n care fiecare nou─â replic─â arunc─â ├«n aer tot ce ╚Ötiam p├«n─â atunci. Ca s─â-i poat─â ╚Ťine piept, actri╚Ťa Marta Nieto trebuie s─â ne ofere cea mai bun─â versiune a sa, plus ceva pe deasupra: coordonare impecabil─â cu echipa tehnic─â a filmului, mimic─â dat─â ├«n clocot, un chip gata s─â se dezintegreze sub ochii no╚Ötri.

Paradoxul e c─â acest cinema la puterea a doua, concentrat ├«n figura unui plan-secven╚Ť─â care zguduie marginile cadrului, nu face totu╚Öi dec├«t s─â accentueze mo╚Ötenirea teatral─â a proiectului. Verdict bizar, dar implacabil, semn c─â cinema + cinema d─â uneori cu virgul─â, ╚Öi nu ce ne-am a╚Ötepta de la un film aflat ├«n aparen╚Ť─â la ani-lumin─â de cortina ro╚Öie ╚Öi scena de lemn. Nu c-ar fi un lucru r─âu: teatrul e o matrice foarte generoas─â pentru cinema; c├«te filme nu-i datoreaz─â gloria! At├«t c─â, ├«n acest pasaj din Madre, Sorogoyen ÔÇô care deja a fost nominalizat la Oscar cu un scurtmetraj similar, formal ╚Öi tematic ÔÇô nu inventeaz─â mai nimic: nici puterea unei camere de filmat, nici puterea unui telefon. La ├«nceputul secolului trecut, Andr├ę de Lorde ╚Öi Charles Foley compuneau o piesu╚Ť─â ├«n dou─â acte, Au t├ęl├ęphone, ├«n care descopereau cu voluptate horror-ul inerent al acestui canal de comunicare. Reie╚Öea astfel drama teribil─â a omului legat de m├«ini ╚Öi de picioare, nevoit s─â asiste orbe╚Öte la un dezastru ├«n care nu poate interveni: povestea par excellence, dac─â m─â ├«ntreba╚Ťi.

Dar s─â revenim la film: Sorogoyen marcheaz─â apoi o elips─â de zece ani, dup─â care ne teleporteaz─â pe plaja respectiv─â, unde protagonista Elena s-a angajat ca barmani╚Ť─â ╚Öi-╚Öi duce via╚Ťa a╚Öa cum poate, dormind ├«ntr-o penumbr─â luminat─â difuz de ecranul televizorului ╚Öi scan├«nd peisajul dup─â urmele dizolvate ale copilului ei, care-au l─âsat un crater ├«n amintirea sa. P├«n─â ├«n clipa ├«n care dibuie╚Öte pe fa╚Ťa angelic─â a unui pu╚Öti din zon─â tr─âs─âturile acelui b─âie╚Ťel de odinioar─â. ├Äncepe astfel un mers pe s├«rm─â pentru Madre, ├«n care cele dou─â personaje dezvolt─â o rela╚Ťie vag-sexual─â, vag-matern─â, care nimeni ÔÇô nici m─âcar ei doi, ╚Öi am impresia c─â nici m─âcar filmul ÔÇô nu ╚Ötie cum se va sf├«r╚Öi sau unde va duce. Madre d─â c├«teva goluri aproape antologice, nimere╚Öte mult pe l├«ng─â poart─â ╚Öi uneori se mai ╚Öi autofaulteaz─â: victorie cel mult la limit─â, ├«ntr-at├«t de nefiresc mi se pare amestecul dintre pornirile unui cinema greoi, gata oric├«nd s─â se-nhame teribilist la teme mari cu care nu e de glum─â, ╚Öi mizanscena aceasta stranie, care acumuleaz─â goluri de aer prin cavit─â╚Ťile sale tenebroase ╚Öi permite astfel filmului s─â-╚Öi ia zborul c├«nd ╚Öi c├«nd, ├«n scene de apropiere sufleteasc─â dezgolite de sens ╚Öi program.

Sorogoyen pusese deja la punct acest stil violent ├«n precedentul El reino, prin cadre nefiresc de largi care ├«mbr─â╚Ťi╚Öeaz─â tot spa╚Ťiul de jur-├«mprejur, ├«ntr-o suit─â de compozi╚Ťii westerniene ├«n care p├«n─â ╚Öi subiec╚Ťii ajung aplatiza╚Ťi ╚Öi se confund─â cu ce e de g─âsit pe l├«ng─â. Dar ├«n acea poveste care func╚Ťiona prin b├«╚Ť├«ieli din picior, cu un politician presat contracronometru pentru a-╚Öi acoperi matrapazl├«curile, mizanscena f─âcea ce trebuie, adic─â ne zdruncina min╚Ťile tot ├«nv├«rtindu-se ca o dron─â sc─âpat─â de sub control, ╚Öi ├«nv─âluia totul ├«ntr-o senza╚Ťie tulbure, din care nu se mai putea discerne mare lucru. Aici, rezultatul e mai pu╚Ťin inspirat: nu ╚Ötiu dac─â ac╚Ťiunea propriu-zis─â a fost vreodat─â miza lui Sorogoyen, cert e c─â, ├«n Madre, ea pare s─â fi fost prins─â ├«n cadru aproape din ├«nt├«mplare, la fel cum au fost prinse tot soiul de petreceri, discu╚Ťii, peisaje (filmul e larg deschis ├«nspre cele patru z─âri ╚Öi se las─â invadat de g─âl─âgia lumii, care nu e foarte clar ├«n ce m─âsur─â e dictat─â de regie, ├«n ce m─âsur─â e pur documentar─â). R─âm├«nem la final cu umbra unor panorame malickiene cam prea electronice ÔÇô camera de filmat e un ochi, iar ochiul e de sticl─â ÔÇô, ├«n interiorul c─ârora s-a petrecut ceva, dar am uitat ce. Semn c─â filmul, prea indecis ├«ntre nevoia moale a unei pove╚Öti care s─â str├«ng─â totul laolalt─â ╚Öi magnetismul peisajului atotcuprinz─âtor, ar fi avut de c├«╚Ötigat dac─â s-ar fi l─âsat pe de-a-ntregul ├«n voia celui de-al doilea, c─âl─âtorind ├«n deriv─â c─âtre nu se ╚Ötie unde ╚Öi evit├«nd, astfel, dezam─âgirile edificatoare la care te oblig─â pagina de scenariu. Exist─â ├«ns─â ╚Öi lucruri foarte interesante dramaturgic aici, ca noaptea ├«n care Elena r─ât─âce╚Öte prin ├«mprejurimi, ├«nl─ân╚Ťuind party-urile ╚Öi escapadele pe plaj─â p├«n─â ce se crap─â de ziu─â. E o secven╚Ť─â care dezv─âluie toat─â puterea cinema-ului practicat de Sorogoyen, capabil s─â creeze intimit─â╚Ťi ├«n plin─â lumin─â, s─â g─âzduiasc─â digresiuni molcome ap─ârute de nic─âieri ╚Öi s─â produc─â acceler─âri nebune╚Öti, f─âr─â ca asta s─â afecteze cu nimic fluiditatea seduc─âtoare a realiz─ârii.

Madre va rula în cinematografe începînd cu 4 iunie.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.