"La Love Building poţi să rîzi şi să te emoţionezi" - interviu cu actorul Alexandru PAPADOPOL

Publicat în Dilema Veche nr. 500 din 12-18 septembrie 2013
Din 13 septembrie, Alexandru Papadopol va putea fi văzut pe marile ecrane, în Love Building (foto: Adi Marineci) jpeg

Primul său rol a fost în Marfa şi banii – debutul lui Cristi Puiu şi filmul care a deschis o nouă epocă în cinema-ul românesc. Au urmat rolurile din Occident şi Amintiri din Epoca de Aur şi cele din serialele de televiziune. Alături de Dragoş Bucur şi Dorian Boguţă a iniţiat proiectul actoriedefilm.ro. În Love Building, care are premiera pe 13 septembrie, revine în cinema în rolul unui trainer care îi asistă pe cei care au probleme în cuplu.

De la Marfa şi banii au trecut 12 ani. Am revăzut filmul la TIFF în urmă cu doi ani şi mi s-a părut că timpul nu se simte în cazul lui. Ce a însemnat pentru dumneavoastră rolul din acest film?

Nu aveam deloc experienţă de film, nici unul dintre noi, adică nici Ioana Flora, nici Dragoş Bucur, şi ăsta a fost un lucru bun. Eram în anul I sau II de şcoală, iar faptul că am lucrat prima dată cu Cristi Puiu face parte din norocul vieţii mele. Dacă aş fi lucrat cu alt regizor, care era setat în alt fel, probabil că aşa aş fi rămas şi eu. Aşa, Puiu punea foarte mult baza pe tonul just, un termen consacrat ulterior, dar pe care la el l-am auzit prima dată. Eram foarte tînăr şi personalitatea, competenţa şi modul lui de a lucra cu actorul m-au influenţat profund şi definitiv. Am repetat foarte mult şi am învăţat de la el lucruri esenţiale pentru un actor care vrea să facă film. Cred că Marfa şi banii a fost un film mare – o dată pentru că l-a făcut Cristi, iar apoi pentru că noi, actorii, am crezut în ce ne-a spus el şi am fost sută la sută de partea lui, în nişte condiţii de producţie nu tocmai uşoare. A fost greu. Dar poate că dacă totul decurgea lin, n-ar mai fi fost la fel de spectaculos.

Era o perioadă de pionierat în producţia de film şi de actorie. Ţin minte că Cristi Puiu i-a contrariat pe foarte mulţi cu modul său de filmare, cu întregul concept al filmului, care la vremea lui n-a fost bine primit, ca apoi să devină un pilon de bază al cinematografiei de după anii 2000. Acest film a deschis o altă perspectivă în cinema-ul românesc şi mă bucur că am făcut parte din el şi că a fost omagiat la Cluj după zece ani, pentru că un film trebuie să treacă proba timpului. Anul acesta a ieşit şi pe DVD.

În ultimii ani aţi făcut multă televiziune şi mai puţin film. Aţi revenit în forţă, o să vă vedem în Love Building, debutul Iuliei Rugină (alături de actorii Dragoş Bucur şi Dorian Boguţă), într-un rol din filmul lui Corneliu Porumboiu, Un interval de 9 minute şi în Acasă la tata (unde sînteţi chiar protagonistul). În cazul dvs., este aceasta o întoarcere a fiului risipitor la cinema?

De vreun an-doi încoace am tot început să fiu chemat la castinguri. Cred că a fost o ciclicitate. Am dispărut din lumea filmului nu pentru că am vrut, ci pentru că aşa s-a întîmplat. Acum revin, dar uşor-uşor. Am fost chemat la probe şi regizorii au început să mă întrebe ce-am mai făcut în toţi anii ăştia. Cred că pur şi simplu le dispărusem din faţa ochilor.

Ajungem, aşadar, la Love Building, un film cu o poveste actuală şi amuzantă, în care 14 cupluri încearcă să-şi repare poveştile de dragoste. Jucaţi, sînteţi şi producător. Ce înseamnă mai exact actoriedefilm.ro şi acest lungmetraj făcut în cadrul lui?

Noi produseserăm în cadrul actoriedefilm.ro mai multe scurtmetraje, cu fiecare promoţie de cursanţi. Aşa că am zis, la un moment dat, să încercăm să facem şi un lungmetraj. A ieşit Love Building, un film onorabil, la care poţi să rîzi şi să te emoţionezi şi care a avut un succes la festivaluri, la care nu mă aşteptam. La B-est Film Festival a luat premiul publicului şi o menţiune a juriului, la TIFF am avut o sală arhiplină, iar săptămîna trecută, la Alba Iulia, la Festivalul Dilema veche, au venit să-l vadă, în aer liber, peste 400 de spectatori.

Am văzut la Alba Iulia un public care s-a amuzat foarte tare la Love Building. Oamenii chiar se distrau. O să continuaţi genul acesta de experimente, la care participă deopotrivă actori profesionişti şi neprofesionişti? E o provocare mai mare în proiectele independente?

Din păcate, statul român nu finanţează numai filme bune, bazate pe scenarii valoroase. Sigur că există şi filme importante ale „noului val“ care, de fapt, reprezintă munca cîtorva regizori preocupaţi în mod real de cinema. Aceste filme sînt parţial finanţate de stat. Love Building vine ca o alternativă. A fost o provocare din toate punctele de vedere, poate că a fost şi un experiment, dar principalul nostru scop a fost să reuşim să „construim“ un film care să ne placă...

E greu să faci filme româneşti entertaining? Mi se pare că Love Building vine pe o asemenea aşteptare.

În cinema-ul românesc găsim, din păcate, ori filme „umoristice“, în care predomină grobianismul şi frivolitatea, ori filme cu mesaj ascuns, inaccesibile publicului neiniţiat, care nu e pregătit să accepte tot felul de citate culturale sau ritmul unui film greoi. Părerea majorităţii este că o producţie cinematografică trebuie să conţină ingrediente diferite, dar, de fapt, puţini reuşesc să mixeze lucrurile şi să livreze un film coerent. Pot să spun că Love Building e un film cinstit, fără neclarităţi. Şi, mai ales, e un film care emoţionează. Sînt sigur că va însemna ceva pentru spectator.

Cum a fost cu Acasă la tata, filmul în care o să vă vedem anul acesta într-un rol principal?

Filmul acesta a fost şi el un mare pariu. Am lucrat foarte bine cu Andrei Cohn, care mi se pare un regizor foarte curajos. Pot să spun că a fost o perioadă frumoasă a vieţii mele, în care mi-a mers totul bine şi în care nu mai conta decît filmul acela. Am un rol generos, de om normal, cu angoasele, cu problemele lui, dar, în acelaşi timp, şi foarte greu de făcut. Sper să fi reuşit.

Vă mai aşteptaţi la rolurile astea? Aţi avut spaime legate de faptul că, odată ce aţi devenit o vedetă a producţiilor TV, s-ar putea ca şansele de a face film să se fi diminuat? Care vă era starea de spirit?

Nu prea grozavă, mai ales că tot dădusem cîteva probe şi ajunsesem pînă în finală, dar apoi mă suna regizorul şi îmi zicea că, pînă la urmă, n-am luat eu rolul. Şi asta s-a repetat de vreo două-trei ori. Dar aşa sînt eu, norocos. Şi cum am luat castingul la Marfa şi banii – m-am dus ultimul, dintr-o întîmplare, şi am reuşit, tot aşa s-a întîmplat şi cu Acasă la tata –, a venit Andrei şi m-a întrebat dacă vreau să joc. Am zis da, şi asta a fost.

Reuşiţi să împăcaţi şi televiziunea, şi cinema-ul?

Aşa ar fi ideal. De exemplu, în perioada în care am făcut Acasă la tata, am făcut şi un serial de televiziune şi o piesă de teatru la Odeon – Linişte, sărut, acţiune, cu mare succes la public. Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece, proiectele de film vin şi cine ştie cînd mai vin, poţi să faci într-un an două filme şi apoi să nu mai faci zece ani. Ca la Caragiale – „lume multă, noroc puţin“. Depinde foarte mult de noroc în meseria asta şi de cît de prezent eşti în ochii regizorilor, ai producătorilor. Cît de mare ai fi, tot aştepţi să sune telefonul ca să fii distribuit. 

a consemnat Ana Maria SANDU 

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

camasialtita
Greșelile intenționate de pe iile cusute de femeile de pe vremuri. „Știau să-și pună acest semn al bunului simț”
Ia cu altiță se află pe lista patrimoniului UNESCO. Demersul de includere a acestei cămăși în patrimoniul UNESCO a fost pornit în comun de specialiști din România și Republica Moldova.
nava de croaziera Viking Polaris Foto AFP jpg
O americancă a fost ucisă la bordul unui vas de croazieră, după ce vaporul a fost lovit de un val răzleț
O turistă a fost ucisă și alți patru pasageri au fost răniți după ce un un val răzleț (de tip rogue, n.r.) a lovit un vas de croazieră cu destinația Antarctica, a anunțat compania de turism Viking.
vin fiert shutterstock 1207175692 jpg
Rețeta unui delicios vin fiert, cea mai populară băutură iarna. Ingrediente care îl fac senzațional
Băut în cantități moderate, vinul roșu se transformă în leac natural. Iarna, consumat fiert, acționează eficient împotriva răcelilor datorită resveratrolului, o substanță care are proprietăţi inflamatorii.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.