Înapoi printre oameni

Publicat în Dilema Veche nr. 866 din 12 - 18 noiembrie 2020
Înapoi printre oameni jpeg

ÔŚĆ O lumin─â la etajul 10 (Rom├ónia, 1984), de Malvina Ur╚Öianu.

Dintre toate regizoarele care au activat ├«n industria rom├óneasc─â pre-decembrist─â, Malvina Ur╚Öianu este singura care se bucur─â de statutul necontestat al unei autoare: criticul de film C─âlin C─âliman putea sus╚Ťine, ├«n Istoria filmului rom├ónesc, c─â ÔÇ×toate filmele sale [...] s├«nt filme de autor [...], cu un r─âspicat crez artistic, filme-profesiuni de credin╚Ť─â, ├«n care, nu o dat─â, s-a identificat ÔÇô p├«n─â la confundare ÔÇô cu destinul personajelor sale, n─âscute din eaÔÇŁ. Mai recent, ├«ntr-un studiu dedicat regizoarelor rom├ónce din perioada comunist─â, Alex Mircioi spunea despre Ur╚Öianu c─â ÔÇ×├«ntr-adev─âr era privit─â drept autoarea, creatoarea artistic─â de prim─â m├«n─â, o mare g├«nditoare, o cineast─â care dore╚Öte ├«nt├«i de toate s─â se exprimeÔÇŁ. Formul─âri emfatice, care subliniaz─â, nu f─âr─â uimire, o condi╚Ťie artistic─â deosebit─â, izvor├«t─â deopotriv─â dintr-un soi de apeten╚Ť─â subiectiv─â pentru temele mari, pentru personajele torturate de g├«nduri ap─âs─âtoare, pentru destinele fr├«nte, ╚Öi de o recunoa╚Ötere aproape unanim─â din partea breslei.

Bun, c─â Malvina Ur╚Öianu a fost sau nu o autoare ÔÇô termen ├«n multe cazuri dep─â╚Öit, care ar avea nevoie de o scuturare temeinic─â ÔÇô deschide o dezbatere prea pu╚Ťin important─â pentru cinefilul de azi, care d─â peste filmele ei ├«nt├«mpl─âtor, la TV sau pe YouTube. Filmele, ├«n schimb, ar merita o analiz─â aprofundat─â, fiindc─â nu s├«nt de lep─âdat. S─â lu─âm un efort tardiv din cariera sa, precum O lumin─â la etajul 10, poate cel mai bun din tot ce-a dat. O privire din avion ne-ar confirma b─ânuiala c─â e vorba despre o poveste ├«nscris─â ├«n subgenul omului-care-iese-din-├«nchisoare-╚Öi-re├«ncepe-s─â-tr─âiasc─â. Numai c─â Ur╚Öianu este o scenarist─â prea abil─â pentru a c─âdea, without a fight, ├«ntr-o astfel de schem─â generic─â, prestabilit─â. De unde ╚Öi pl─âcerea extras─â din scenele surprinz─âtoare care o abat pe Maria Dinu (Irina Petrescu ├«n rolul unei tovar─â╚Öe inginer cu p─ârul grizonant), ├«ntemni╚Ťat─â pe nedrept mai mul╚Ťi ani, de la traseul simplist, ├«nvecinat cu teoriile self-help la mod─â azi, al unei reinser╚Ťii treptate ├«n lumea de zi cu zi, prin care s─â ni se dea de ├«n╚Ťeles ce minunat e s─â fii un om printre oameni.

Filmul func╚Ťioneaz─â tocmai pentru c─â refuz─â orice convingere prea ap─âsat─â referitoare la subiectul s─âu. Poate c─â uneori lumea chiar e un loc splendid, ca ├«n secven╚Ťa, tainic─â ╚Öi gra╚Ťioas─â, a unei plimb─âri printr-o p─âdure, ├«n compania unui prieten. Dar alteori aceea╚Öi lume e toat─â o bezn─â f─âr─â r─âspuns: vezi secven╚Ťele repetate ├«n care femeia se ├«ntoarce ├«n cartierul reziden╚Ťial nou ├«n care a primit reparti╚Ťia, revenind ├«n apartamentul ei gol dintr-un bloc nefinisat ÔÇô pe u╚Öi ├«nc─â mai st─â scris, neglijent, num─ârul apartamentului cu carioca ro╚Öie ÔÇô ├«n care locuie╚Öte de una singur─â. ├Ämi amintesc acest cadru straniu ├«n care un taxi Volga (s├«ntem ├«n anii ÔÇÖ60, imediat dup─â venirea la putere a lui Ceau╚Öescu) trage pe dreapta ÔÇô Maria Dinu a ajuns ├«n fa╚Ťa blocului ÔÇô ╚Öi e ca ╚Öi cum ne-am afla ├«n plin teren viran, la mama naibii, scufunda╚Ťi ├«ntr-o distopie cu iz brutalist ╚Öi betoane c├«t vezi cu ochii. Iar alteori filmul ob╚Ťine din acest amestec dulce-am─ârui ni╚Öte scene frumoase de poezie cotidian─â ╚Ť├«╚Önit─â din nimic, ca atunci c├«nd un muncitor (jucat de Mircea Diaconu) popose╚Öte pe schela lui chiar la geamul Mariei, care ├«l invit─â s─â serveasc─â o omlet─â ├«mpreun─â cu ea, fiecare de o parte a ferestrei. ╚śtergarul pe care stau a╚Öezate farfuriile, ╚Ťigara fumat─â de Diaconu, conversa╚Ťia u╚Öor c─âznit─â despre meciul transmis ├«n direct al Rapidului ÔÇô toate detaliile astea cap─ât─â un soi de autonomie, dezv─âluind o mizanscen─â capabil─â s─â bricoleze cu un cadru ideologic rigid ╚Öi s─â dibuiasc─â ├«n miezul s─âu texturi ╚Öi situa╚Ťii noi, cu o suple╚Ťe remarcabil─â.

E ceea ce s-a p─âstrat cel mai bine dintr-un film altminteri prea afectat de tenta╚Ťia unui modernism emulat cu st├«ng─âcie, ├«n care treptele de urcat p├«n─â la apartament devin o prob─â de foc, ├«n care ÔÇô nu e nevoie s─â ni se explice de dou─â ori ÔÇô singur─âtatea e un infern rece. M─â g├«ndesc mai ales la acest ╚Öarm al interac╚Ťiunilor umane acceptate mereu cu sfial─â ╚Öi pudoare, la care se mai poate vibra f─âr─â probleme ╚Öi azi. Privi╚Ťi doar rela╚Ťia pe care Maria Dinu o leag─â cu avocatul s─âu (Gheorghe Dinic─â), un b─ârbat ├«nsurat care ├«i tot d─â t├«rcoale, inocent ╚Öi nu f─âr─â un dram de autoironie. Se dezvolt─â astfel pe ecran o rela╚Ťie de prietenie senin─â, bazat─â pe o nevoie comun─â de reconfort, care se consum─â ├«n activit─â╚Ťi f─âr─â consecin╚Ťe. E aici, a╚Öa cum observa Andreea Chiper, o sc├«nteie de melodram─â repede stins─â, c─âci oamenii no╚Ötri au o v├«rst─â, sentimentele lor s-au tocit din cauza frecu╚Öurilor sociale de tot felul ÔÇô ╚Öi probabil c─â aceast─â emo╚Ťie, niciodat─â for╚Ťat─â, dar mereu intuit─â ├«n subsol, e emo╚Ťia autentic─â a unei pove╚Öti romantice care s-ar fi putut ├«nfiripa ├«ntr-un context mai propice. Ad─âuga╚Ťi la asta ╚Öi crea╚Ťia m─âiastr─â a acestui personaj feminin, amestec ÔÇô ├«n cuvintele aceleia╚Öi Andreea Chiper ÔÇô ÔÇ×de orgoliu ╚Öi naturale╚Ťe cald─â pe care le pune ├«n balan╚Ť─â actri╚Ťa, prin felul cum conduita protagonistei nu con╚Ťine nici resentiment ╚Öi nici dorin╚Ť─â de r─âzbunare, ci doar bucuria redescoperirii ╚Öi reintr─ârii ├«n via╚Ť─â, pe alocuri trist─â, ├«ns─â ├«ntotdeauna cu demnitateÔÇŁ. O lumin─â la etajul 10 merit─â s─â integreze un eventual canon al cinema-ului rom├ónesc pre-decembrist.

O lumin─â la etajul 10 e disponibil pe YouTube.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.